Conform Adevărul: România se alătură altor zece state membre pentru a cere eliminarea votului prin unanimitate în politicile externe ale Uniunii Europene, o schimbare istorică ce ar putea revitaliza deciziile la nivel comunitar, în special în domenii critice precum apărarea și extinderea. Inițiativa, susținută activ de București, vizează adoptarea votului prin majoritate calificată, un mecanism ce ar putea debloca procese influențate în trecut de interese divergente ale unor state membre, subliniind importanța decizională pentru țări cu vulnerabilități specifice.
Blocajul unanimității și necesitatea reformei
Principiul unanimității, introdus într-o perioadă în care Comunitatea Europeană avea un număr mai mic de membri, a devenit în prezent o frână în calea unei acțiuni externe coerente și rapide a Uniunii. Politologul Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai și la Universitatea Paris-Est Creteil, explică în analiza sa pentru „Adevărul” că, odată cu valurile de aderare și extinderea Uniunii, gestionarea deciziilor strategice prin consensul tuturor statelor devine tot mai dificilă, conducând la blocaje frecvente.
Mișcoiu subliniază că, în contextul geopolitic actual, marcat de competiția globală cu actori precum China, Rusia și Statele Unite, lipsa unei voci unitare și a unei capacități de acțiune rapide poate diminua influența UE pe scena internațională. Această situație a determinat apariția unor soluții alternative, precum cooperarea avansată, însă politicile individuale ale statelor membre continuă să primeze în fața strategiilor colective, generând tensiuni și indecizie în fața amenințărilor externe.
Avantajele româniei și ale republicii Moldova
Pentru România, o țară situată pe flancul estic al NATO și expusă unui context de securitate complex, renunțarea la unanimitate ar aduce beneficii semnificative. O decizie prin majoritate calificată ar permite o reacție mai rapidă și mai eficientă la amenințări, asigurând o pavăză comunitară mai robustă. Acest aspect este crucial și pentru Republica Moldova, a cărei perspectivă de aderare la UE ar putea fi facilitată, evitându-se posibilele blocaje provocate de opoziția unui singur stat.
Mișcoiu evidențiază că extinderea Uniunii, un obiectiv strategic pentru securitatea regională, ar fi direct influențată de eliminarea dreptului de veto. Deși acest mecanism a fost considerat „sacrosanct”, pierderea sa ar deschide calea către o UE mai dinamică și mai responsivă la provocările globale. Pe lângă apărare și extindere, flexibilizarea mecanismelor de susținere a proiectelor de dezvoltare, inclusiv în domeniul militar, și armonizarea politicilor privind migrația sunt alte domenii unde România ar putea câștiga prin adoptarea votului prin majoritate calificată.
Totuși, există și provocări. Unele state, precum Olanda, deși pot susține ideea unei noi abordări, ar putea ezita să renunțe complet la dreptul de veto în chestiuni considerate esențiale, cum ar fi aderarea de noi membri. Această reticență reflectă interese naționale divergente și preocupări legate de suveranitatea decizională în cadrul Uniunii.
Sursa: Adevărul
