Conform Al Jazeera: Ebola se extinde în estul Republicii Democrate Congo, ajungând în noi zone sanitare, în timp ce un caz fatal importat în Kenya subliniază riscul transmiterii peste granițe. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat pe 8 octombrie că zona sanitară Alimbongo, din provincia Kivu de Nord, a raportat primele cazuri. Până pe 6 octombrie, erau înregistrate patru cazuri confirmate, inclusiv două decese.
Focarul este cauzat de virusul Bundibugyo, o specie a virusului Ebola. Potrivit OMS, cazuri au fost raportate în 64 de zone sanitare din șapte provincii ale R.D. Congo. Ituri rămâne cea mai afectată provincie în totalul cazurilor cumulate, în timp ce Kivu de Nord contribuie cu un procent tot mai mare din infecțiile nou confirmate.
Până pe 6 octombrie, OMS înregistrase 8.728 de cazuri confirmate și 4.205 decese confirmate în R.D. Congo. Alte 2.269 de persoane s-au recuperat, iar rata brută de mortalitate a cazurilor era de 48,2%.
Kenya confirmă cazul importat
Kenya a confirmat primul său caz importat de boală cauzată de virusul Bundibugyo pe 6 octombrie, conform OMS. Pacientul, un cetățean kenyan rezident în R.D. Congo, s-a îmbolnăvit acolo și a primit îngrijiri în mai multe unități medicale înainte de a călători în Kenya, via Uganda.
Pacientul a călătorit pe cale rutieră până la Kampala, Uganda, înainte de a zbura spre Nairobi, unde a ajuns pe 3 octombrie. A fost izolat în spital și testat pozitiv pentru virus. În ciuda tratamentului de susținere, pacientul a decedat pe 5 octombrie, a informat OMS.
Autoritățile kenyene au identificat 28 de contacți, inclusiv membri ai familiei și personal medical. OMS a raportat, de asemenea, eforturi de a depista pasagerii și membrii echipajului de pe zborul către Nairobi.
Măsuri de sănătate publică au fost inițiate în Kenya și Uganda, incluzând urmărirea contacților și supravegherea sporită.
Pe 8 octombrie, rezultatele preliminare de laborator pentru un caz suspect de Ebola în județul Wajir din Kenya au fost negative, potrivit guvernatorului județului. Rezultatul a redus temerile legate de un posibil al doilea caz, deși monitorizarea continuă.
Infecția importată a subliniat importanța supravegherii și coordonării între țările vecine. Identificarea persoanelor expuse și monitorizarea lor pentru simptome sunt esențiale pentru detectarea precoce a infecțiilor și întreruperea transmiterii ulterioare.
Capacitatea de tratament sub presiune
În R.D. Congo, răspunsul se confruntă cu o presiune crescândă din cauza capacității limitate de tratament, a insecurității și a dificultăților în obținerea cooperării din partea unor comunități.
Daniel Makasi Levergenois, fondatorul Watoto Radio, a declarat că insecuritatea și dezinformarea subminează eforturile de a limita focarul. În Beni și Butembo, ambele în Kivu de Nord, zvonurile și concepțiile greșite despre Ebola au contribuit la reticența unor rezidenți de a coopera cu echipele de intervenție.
Într-o actualizare din 5 octombrie, organizația umanitară Medici Fără Frontiere (MSF) a precizat că provincia Kivu de Nord reprezenta aproape 40% din cazurile noi confirmate la nivel național, comparativ cu 24% la sfârșitul lunii august.
MSF a raportat, de asemenea, că, până pe 28 septembrie, 34% dintre pacienții confirmați cu Ebola erau tratați în unități medicale nespecializate. Centrele dedicate tratamentului nu dispuneau de suficiente paturi, în timp ce întârzierile în diagnosticare au însemnat că unii pacienți erau tratați în afara unităților echipate pentru gestionarea Ebola.
Organizația a avertizat că multe dintre aceste facilități nu au resursele și expertiza necesară pentru a gestiona boala, crescând riscul de transmitere între pacienți și personalul medical.
„Săptămâni la rând, capacitatea de tratament a fost la limită”, a declarat Stephanie Hoffmann, coordonatoarea centrului de tratament Ebola al MSF din Butembo. „Deoarece nu există suficiente paturi disponibile, suntem uneori forțați să transferăm pacienți confirmați cu Ebola în altă parte, în ciuda riscului semnificativ pe care îl prezintă acest lucru pentru comunitatea largă. În plus, standardele de îngrijire în unele unități periferice nu îndeplinesc întotdeauna cerințele pentru tratamentul Ebola. Acest lucru este extrem de îngrijorător.”
Neîncrederea amenință eforturile de izolare
Alberto Lusenge, un lider comunitar din Beni, a afirmat că eșecul de a opri transmiterea la început în provincia Ituri, urmat de cazuri noi și atacuri asupra lucrătorilor din domeniul răspunsului în Beni și Butembo, a adâncit preocuparea publică.
Lusenge a avertizat că neîncrederea ar putea descuraja rezidenții să raporteze simptome sau să coopereze cu lucrătorii din domeniul sănătății. El a spus că Kivu de Nord ar putea deveni un punct central al focarului dacă autoritățile nu vor reuși să obțină o cooperare mai puternică din partea comunităților locale.
OMS a informat că echipele de intervenție urmăreau 23.741 din cele 29.535 de contacți identificați, la data de 4 octombrie, echivalentul a 80,4% – sub ținta de cel puțin 85%. Urmărirea contacților permite autorităților sanitare să identifice persoanele care ar fi putut fi expuse, să le monitorizeze pentru simptome și să detecteze infecțiile precoce. Lacunele în urmărire pot face mai dificilă identificarea și întreruperea lanțurilor de transmitere.
Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Africa (Africa CDC) au cerut o abordare centrată pe comunitate, incluzând detectarea activă a cazurilor, urmărirea sistematică a contacților, monitorizarea zilnică a persoanelor expuse și implicarea susținută cu comunitățile locale.
R.D. Congo are o istorie a focarelor mortale de Ebola. Focarul din 2018-2020 a ucis aproape 2.300 de oameni, cauzat de o altă specie virală. Focarul actual prezintă provocări distincte: conform OMS, nu există vaccinuri aprobate sau tratamente specifice pentru boala cauzată de virusul Bundibugyo. Detectarea precoce, îngrijirea de susținere și prevenirea infecțiilor rămân, prin urmare, esențiale pentru răspuns. Dar, pe măsură ce infecțiile se extind în noi zone sanitare și unitățile de tratament se luptă să primească pacienți, autoritățile sanitare se confruntă cu provocarea dublă de a limita transmiterea și de a menține încrederea publică.
Jean Kaseya, directorul general al Africa CDC, a subliniat importanța identificării și monitorizării rapide a persoanelor expuse la virus. „Pentru a aduce acest focar sub control, trebuie să știm unde se află fiecare contact, să îi urmărim și să identificăm rapid pe oricine prezintă simptome înainte ca aceștia să transmită virusul familiei, comunității sau peste granițe. Vom aduce acest focar sub control doar atunci când ultima verigă de transmitere va fi ruptă”, a declarat Kaseya într-un comunicat de presă consultat de Al Jazeera.
Sursa: Al Jazeera
