Conform Digi24: Legea salarizării unitare, între pragmatism și consecințe
Legea salarizării unitare nu trebuie abandonată, chiar dacă România riscă să piardă 770 de milioane de euro neîndeplinind jalonul din PNRR aferent. Aceasta este poziția exprimată de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care sugerează că proiectul legislativ ar putea fi reanalizat și inclus în bugetul pe anul 2027.
Dăianu subliniază că pierderea fondurilor europene, deși semnificativă, nu va avea un impact „devastator” asupra bugetului anului curent. Cu toate acestea, blocajul negocierilor indicativează probleme de guvernanță, ridicând semne de întrebare în rândul investitorilor străini.
Priorități și subestimarea reformei salariale
Potrivit lui Daniel Dăianu, Guvernul Ilie Bolojan și-a stabilit ca primă prioritate adoptarea măsurilor de corecție fiscal-bugetară, urmată de îndeplinirea angajamentelor din PNRR. Reforma salarizării, însă, a fost subestimată, deși implica negocieri complexe și avea efecte sociale, economice și politice majore.
„Este eșecul unui proces”, a declarat Dăianu la Digi24, explicând că reforma salarizării în sistemul public nu este comparabilă cu realizarea unui proiect de infrastructură. Aceasta presupune ajustări profunde cu impact direct asupra vieții sociale și economice, necesitând o atenție sporită de la bun început, nu doar în fazele finale ale procesului de negociere.
Oportunitatea reexaminării și predicibilitatea salarială
Chiar dacă cele 770 de milioane de euro nu vor mai fi accesate prin jalonul respectiv, Dăianu crede că legea salarizării unitare poate fi reluată în dezbatere publică și ulterior integrată în proiectul de buget pentru anul următor. O astfel de reformă este esențială pentru corectarea inechităților din sistemul public și pentru stabilirea unor reguli predictibile în evoluția salarială.
Lipsa unui cadru legislativ coerent în acest sens poate genera presiuni sociale care se transformă în decizii politice ad-hoc, favorizând anumite categorii de bugetari și determinând cereri similare din partea altor grupuri profesionale, mai ales în context electoral. Dăianu consideră că predictibilitatea cheltuielilor salariale este mai importantă decât suma specifică a fondurilor europene pierdute.
Impactul bugetar și nevoia de guvernare
Pierderea banilor din PNRR nu va destabiliza bugetul pe anul în curs, având în vedere execuția bugetară mai bună și o rezervă existentă care poate absorbi impactul. Totuși, Dăianu avertizează că eșecul pe acest segment al legii salarizării unitare denotă o „impuritate instituțională” și slăbește guvernanța publică.
Acesta subliniază importanța consolidării fiscale-bugetare după 2026, menținând deficitul sub control. Cu un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, România se află într-o poziție ce necesită atenție, în ciuda situațiilor similare din alte țări europene. Dăianu menționează că liderii politici, împreună cu consilierii economici, trebuie să colaboreze pentru a ajunge la o soluție viabilă, acceptată de Parlament și integrată în bugetul pe 2027.
În ciuda scenariilor catastrofiste vehiculate, Dăianu respinge ideea unui dezastru economic imediat ca urmare a ratării acestui jalon, subliniind totodată necesitatea ca România să aibă un guvern funcțional, mai ales în contextul atacurilor hibride și al deteriorării situației de securitate internațională.
Sursa: Digi24
