Conform Libertatea: Gara Progresul din București, un reper istoric timp de 66 de ani, dispare sub acțiunea buldozerelor pentru a face loc unui amplu proiect de modernizare a transportului în Capitală. Lucrările fac parte din modernizarea liniei ferate București-Giurgiu și includ construirea unui nod intermodal care va integra traficul feroviar, metroul și parcările de tip park&ride.
O stație născută dintr-o haltă
Istoria Gării Progresul începe de fapt înainte de inaugurarea sa oficială din 1960. În 1953, pe locul actualei gări funcționa o simplă haltă pe linia ce lega Filaretul de Giurgiu. Între 1954 și 1958, haltă s-a transformat treptat într-o stație, iar pe 19 noiembrie 1960, Gara București-Progresul a preluat rolul Gării Filaret, devenind noua poartă feroviară a sudului Capitalei. Pe lângă liniile pentru călători, complexul feroviar Progresul era dotat cu linii pentru marfă și rampe industriale, deservind numeroase obiective economice din zona de sud a orașului.
De la trenuri militare la șinele care dispar
Oamenii din zonă își amintesc că gara avea legături importante cu activitatea militară, deservind și trenuri ale armatei. Astăzi, printre vegetația crescută și infrastructura rămasă, se mai pot observa urmele vechilor linii, care curând vor dispărea complet. Gara Progresul se află pe traseul primei căi ferate construite în România, linia București-Giurgiu, inaugurată pe 31 octombrie 1869. Trenul inaugural a parcurs cei aproximativ 67 de kilometri în o oră și jumătate, la o viteză medie de 45 km/h.
Paradoxal, astăzi călătoria feroviară pe această rută durează peste trei ore, pe o distanță de aproximativ 115 kilometri, din cauza problemelor persistente ale infrastructurii. Lovitura decisivă a venit pe 13 august 2005, când podul feroviar de la Grădiștea, peste râul Argeș, s-a prăbușit în urma unor inundații. Linia directă a fost întreruptă, iar traficul de călători a fost deviat prin Videle, lăsând Gara Progresul fără activitate pentru aproape două decenii. Trenurile de călători au revenit pe ruta directă abia pe 1 iunie 2024, după ample lucrări de refacere a infrastructurii.
Nod intermodal: Gară, metrou și parcare
Clădirea vechii gări va fi înlocuită de o infrastructură modernă, parte dintr-un proiect major de transport. Extinderea Magistralei 4 de metrou va conecta Gara de Nord de Gara Progresul, traversând Bucureștiul pe o lungime de aproximativ 11-12 kilometri și adăugând 14 stații noi. Noua stație Progresul va deveni un nod intermodal, unde se vor întâlni metroul, trenurile către Giurgiu și o parcare de tip park&ride.
În trecut, Gara Progresul avea o importanță economică considerabilă. Conform Revistei Căilor Ferate Române din aprilie 1961, stația deservea peste 2.000 de călători zilnic, 20 de întreprinderi cu linii de garaj, 60 care încărcau la linia publică și alte 120 pentru coletărie. În noiembrie 1964, gara a fost un punct crucial pentru aprovizionarea Capitalei cu cartofi, transportând 300.000 de sacoșe destinate centrelor de desfacere. Un reportaj din ianuarie 1974, realizat de revista Flacăra, sublinia importanța gării, dar și problemele legate de accesibilitatea sa și de serviciile oferite, deși personalul feroviar era lăudat pentru dedicare.
Sursa: Libertatea
