Conform Digi24: Banca Națională a României (BNR) anticipează o scădere puternică a inflației în lunile următoare, însă presiunile asupra prețurilor vor persista la un nivel mai ridicat decât se estima anterior. Conform ultimului Raport trimestrial asupra inflației, publicat joi, 13 august, BNR prognozează o rată anuală de 6,1% la finalul anului 2026, o revizuire în sus cu 0,6 puncte procentuale față de estimarea din luna mai. Revenirea inflației în interiorul intervalului țintei BNR este așteptată abia în trimestrul IV din 2027.
Această nouă prognoză este influențată de contextul internațional marcat de conflictul din Orientul Mijlociu, evoluția prețurilor energiei, deprecierea recentă a leului, dar și de efectele măsurilor fiscale interne.
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu și evoluția prețurilor la energie
Războiul din Orientul Mijlociu continuă să exercite presiuni semnificative asupra prețurilor, reprezentând unul dintre principalii factori de incertitudine. Deși cotațiile futures indică o diminuare parțială a problemelor privind oferta globală de petrol pe termen scurt, BNR estimează că prețul țițeiului va rămâne peste nivelurile anticipate înainte de izbucnirea ostilităților pe termen mediu. Chiar și așa, perspectiva este mai favorabilă decât în prognoza precedentă.
Efectul direct al conflictului, vizibil în special în prețurile carburanților, ar urma să influențeze inflația anuală timp de aproximativ 12 luni. Efectele indirecte, însă, s-ar putea resimți mai mult timp, deoarece scumpirea energiei și a transportului se transmite gradual prin lanțurile de producție și distribuție.
Carburanții și gazele, motive de îngrijorare pe termen mediu
BNR estimează că rata anuală de creștere a prețurilor combustibililor va rămâne la niveluri de două cifre până în martie 2027, în pofida evoluțiilor recente mai favorabile. După acest interval, odată ce șocul energetic va ieși din baza de calcul anuală, ritmul scumpirilor ar urma să se reducă semnificativ. Față de prognoza din mai, BNR și-a revizuit în jos estimările pentru combustibili în a doua jumătate a acestui an și în primul trimestru din 2027, reflectând ipoteze mai favorabile privind prețul petrolului și efectul măsurilor autorităților.
Gazele naturale reprezintă o altă sursă de presiune. BNR pornește de la ipoteza unei creșteri a prețului de achiziție al gazelor în sezonul rece și anticipează o majorare suplimentară a prețurilor finale în trimestrul IV din 2026. Banca centrală amintește și creșterea neanticipată din aprilie a tarifelor aferente înmagazinării și transportului, care a împins din nou dinamica anuală a prețurilor gazelor în teritoriu pozitiv. Prognoza pentru această categorie a fost revizuită în sus până în trimestrul III din 2027. În cazul energiei electrice, sunt anticipate creșteri ușoare pe termen scurt, urmate de o ușoară detensionare a pieței de la începutul anului viitor. Rata anuală de creștere a prețurilor administrate, excluzând gazele naturale, este prognozată să atingă valori de două cifre în a doua jumătate a anului 2026, din cauza majorării neașteptate din aprilie a chiriilor administrate de autoritățile publice și a scumpirilor recente la serviciile de apă, canalizare și salubritate.
Inflația de bază, mai greu de temperat
Problema inflației nu se limitează doar la componentele energetice. BNR și-a revizuit în sus și prognoza pentru inflația CORE2 ajustat, indicator ce elimină din calcul prețuri volatile și administrate. Inflația de bază este estimată la 5,4% la sfârșitul lui 2026, urmând să scadă la 3,1% în decembrie 2027 și la 2,3% în iunie 2028. Pe parcursul perioadei analizate, asupra acestui indicator vor acționa deprecierea leului, scumpirea serviciilor de telecomunicații din iulie, evoluția polițelor RCA în trimestrul III și eliminarea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază în ianuarie 2027. De asemenea, se adaugă efectele indirecte ale șocului energetic și persistența presiunilor asupra prețurilor serviciilor care utilizează intensiv forță de muncă.
BNR prognozează că inflația va coborî de la 10,42% în iunie la 5,9% în septembrie, reducerea fiind atribuită în principal efectelor de bază asociate șocurilor din iulie-august 2025, precum liberalizarea pieței energiei electrice și majorarea impozitelor indirecte. În ultimul trimestru al acestui an, inflația ar urma să crească temporar din cauza unor efecte de bază nefavorabile legate de ieftinirea combustibililor și energiei electrice la finalul anului 2025. Din primul trimestru al anului viitor, BNR anticipează revenirea inflației pe o traiectorie descendentă, susținută de consolidarea fiscală și disiparea treptată a șocurilor recente. Prognoza indică o inflație anuală de 6,1% în decembrie 2026, o reducere la 3,4% la finalul lui 2027 și la 2,8% în trimestrul II din 2028.
Raportul complet este disponibil pentru consultare.
Sursa: Digi24
