Conform Digi24: Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, în contextul în care inflația anuală a scăzut la 10,42% în iunie. Banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea, însă avertizează că prețurile la energie și alimente, seceta severă și conflictul din Orientul Mijlociu generează în continuare riscuri semnificative.
Consiliul de administrație al BNR a lăsat neschimbate și celelalte dobânzi cheie: rata pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50% pe an, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit, la 5,50% pe an. De asemenea, au fost menținute nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Decizia vine după ce rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,42%, de la 10,85% în mai. Această scădere a fost atribuită, în mare parte, ieftinirii legumelor, fructelor și combustibililor, pe fondul unei oferte locale mai mari și al corecției prețului petrolului. Totuși, scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice a parțial contracarat acest efect. Pe parcursul întregului trimestru al doilea, inflația anuală a înregistrat o ușoară creștere, de la 9,87% în martie la 10,42% în iunie, cauzată de evoluțiile pe segmentele energie, combustibili și prețuri administrate, dar și de majorarea chiriilor pentru locuințele de stat.
Inflația de bază (CORE2 ajustat), care elimină componentele volatile, și-a întrerupt trendul descendent și a ajuns la 8,3% în iunie, față de 8,2% în martie. BNR atribuie această evoluție efectelor indirecte ale scumpirii combustibililor, creșterii cursului leu/euro, prețurilor unor importuri și anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.
BNR anticipează o corecție descendentă a inflației
Noul Raport asupra inflației, publicat de BNR, indică o scădere importantă a inflației în trimestrul al treilea din 2026. Această tendință se datorează dispariției din calculul anual a efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării TVA și accizelor. Potrivit prognozei, rata anuală a inflației va cunoaște o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026, așa cum a fost anticipat anterior.
După o evoluție ușor fluctuantă în ultimul trimestru al acestui an, banca centrală se așteaptă ca inflația să scadă gradual. Conform celei mai recente prognoze, rata anuală ar urma să reintre în intervalul țintei BNR la sfârșitul anului 2027. Acest proces va fi susținut și de o slăbire a cererii în economie. BNR estimează că deficitul de cerere agregată se va adânci în perioada următoare, mai mult decât anticipase inițial, în contextul corecției bugetare și al crizei energetice globale, urmând să se restrângă treptat ulterior.
Economia a stagnat, dar BNR prognozează o redresare
Datele analizate de banca centrală au confirmat stagnarea economiei în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în ultimele trei luni ale anului precedent. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2025, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026. Această evoluție se datorează accentuării contracției consumului gospodăriilor și, în special, contribuției negative mai mari a variației stocurilor. Totodată, formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic creșterea, influențată negativ de declinul din sectorul public. Cele mai recente date sugerează o ușoară redresare a activității economice în trimestrele II și III din 2026.
Semnalele din economie rămân mixte. Vânzările cu amănuntul și-au temperat declinul anual în trimestrul al doilea, în timp ce vânzările auto-moto au înregistrat o creștere accelerată în aprilie și mai. Volumul lucrărilor de construcții a crescut semnificativ, însă producția industrială și-a accentuat contracția.
Creditarea sectorului privat a accelerat
BNR semnalează o accelerare vizibilă a creditării sectorului privat, ritmul anual de creștere a creditelor ajungând la 8,4% în iunie, de la 7,7% în mai. Componenta în lei a revenit pe creștere după cinci trimestre consecutive de încetinire, în timp ce creditarea în valută a continuat să avanseze într-un ritm alert.
Pe piața muncii, scăderea numărului de salariați s-a temperat în aprilie și mai, iar rata șomajului BIM a coborât ușor în trimestrul al doilea. Sondajele din iulie indică o revenire a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt, după două trimestre de scăderi. În același timp, deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a redus la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani.
Riscuri persistente din cauza energiei, secetei și conflictelor
Deși anticipează o scădere a inflației, BNR subliniază gradul ridicat de incertitudine. Principalele riscuri includ evoluția prețurilor la energie electrică și alimente, pe fondul secetei severe, precum și traiectoria prețului petrolului. Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor, activitatea companiilor și costurile de finanțare.
BNR atrage atenția și asupra incertitudinilor legate de măsurile de consolidare bugetară necesare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu. Absorbția fondurilor europene, în special din PNRR, este considerată esențială pentru a compensa efectele negative asupra economiei și pentru a finanța reforme structurale și tranziția energetică.
Deciziile Consiliului de administrație al BNR vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu și sprijinirea unei creșteri economice sustenabile.
Noul Raport asupra inflației va fi prezentat public joi, 13 august, la ora 11:00. Următoarea ședință a BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 8 octombrie 2026.
Sursa: Digi24
