Organizații neguvernamentale din România avertizează asupra impactului proiectului de lege L143/2026
Un număr de iese organizații neguvernamentale din România au transmis marți o scrisoare oficială către oficialii europeni, atenționând asupra prevederilor controversate ale proiectului de lege L143/2026. Documentul vizează modul în care acest proiect ar putea afecta drepturile cetățenilor și mediul, precum și procesul de consultare publică.
Scrisoarea este adresată direct Președintelui Comisiei Europene, URSULA VON DER LEYEN, precum și Secretarului General Adjunct, VIVIANE D’UDEKEM D’ACOZ, fiind semnată de 32 de organizații neguvernamentale din diverse domenii, de la protecția mediului până la drepturile omului și transparență decizională.
Documentul subliniază îngrijorările legate de conținutul proiectului de lege, despre care se afirmă că „permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor private din domeniul minier și elimină procedurile de evaluare de mediu esențiale pentru protejarea resurselor naturale și sănătății publice”.
Organizațiile semnatare avertizează că aceste dispoziții pot duce la încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, precum și la compromisuri în procesul de protecție a mediului. De asemenea, se declară îngrijorate în legătură cu lipsa de transparență în procesul legislativ și cu faptul că proiectul există fără consultări adecvate cu comunitățile afectate.
Controverse legate de prevederile legii L143/2026
Proiectul de lege L143/2026 a stârnit apta controverse în rândul ONG-urilor și a societății civile din România, fiind criticat pentru facilitarea exproprierilor și reducerea controlului asupra impactului asupra mediului.
Potrivit scrisorii, eliminarea anumitor proceduri de evaluare de mediu „ar putea duce la controverse și conflicte de interes, în condițiile în care companiile private ar avea libertate mai mare de a iniția proiecte miniere fără o evaluare riguroasă a impactului”.
Semnatarii avertizează că, prin aceste modificări, legiuitorul ar putea crea un precedent periculos pentru altor domenii și ar putea încuraja încălcări ale drepturilor omului și ale standardelor de mediu, pe fondul unui interes economic accentuat pentru exploatarea resurselor naturale.
Printre temerile exprimate se numără și posibilitatea ca aceste măsuri să afecteze în mod negativ comunitățile locale, mai ales pe cele vulnerabile, care s-ar putea vedea expropriate fără compensații juste sau consultări reale.
Reacția autorităților și pașii următori
Până în acest moment, reprezentanții autorităților române nu au oferit o poziție oficială privind criticile și avertismentele formulate de ONG-uri. La nivel european, însă, discuțiile despre inițiativele legislative similare continuă, fiind intens monitorizate de către organismele de profil.
Organizațiile semnatare au subliniat că vor continua să urmărească procesul de adoptare a proiectului și că vor apela la toate mecanismele disponibile pentru a asigura transparența și respectarea drepturilor cetățenilor.
De asemenea, în perioada următoare, se intenționează inițierea unor acțiuni de lobby și organizarea de consultări publice pentru a convinge parlamentarii și autoritățile de necesitatea unui proces legislativ mai deschis și mai echitabil.
Cu toate acestea, data finalizării procesului legislativ nu a fost încă stabilită, iar până la momentul publicării acestui material, Parlamentul României se află în faza de dezbatere a proiectului.
Funcționarii europeni au anunțat că vor analiza cu atenție toate observațiile și recomandările transmise de ONG-uri, în contextul în care Uniunea Europeană continuă să promoveze politici de protecție a mediului și de respectare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
