România-insider.com/sites/default/files/2020-05/romania_economy_concept_id_152584479_c_diony_teixeira_dreamstime.com_.jpg” />
Bucureștiul se confruntă cu revizuiri economice semnificative din partea Băncii Mondiale
Banca Mondială a revizuit semnificativ în scădere estimările privind evoluția economiei românești pentru acest an. Noile proiecții indică o creștere de doar 0,5%, față de estimarea inițială de 1,3% din luna ianuarie. Aceste date fac parte din raportul „Europa și Asia Centrală (ECA) Economic Update”, publicat recent.
Perspectivele de creștere economică pe termen lung
Pe lângă ajustarea pentru 2024, Banca Mondială a revizuit în jos și estimările pentru 2027. Se preconizează o creștere economică de 1,4% pentru acel an, comparativ cu estimările anterioare de 1,9%. Cu toate acestea, există și vești bune. Banca Mondială are încredere că România poate reduce deficitul public, măsurat în termeni ESA, sub 6% din PIB până în 2027.
Raportul subliniază că „În contextul eforturilor guvernului de ajustare fiscală, ritmul expansiunii economice a încetinit brusc în România.” Politica fiscală mai restrictivă, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, alături de o politică monetară restrictivă, au afectat consumul privat. Creșterea acestuia a fost de doar 0,6% anul trecut, o scădere abruptă față de aproape 6% în 2023, reducând creșterea generală la 0,7%, cea mai lentă expansiune a țării de la pandemia de COVID-19.
Măsuri fiscale și impactul regional
Pe de altă parte, experții Băncii Mondiale remarcă faptul că, datorită unui pachet solid de reforme, care include creșteri de taxe și înghețarea cheltuielilor, România a reușit să reducă deficitul bugetar la 8% din PIB anul trecut, de la 9,3% în 2023, în ciuda încetinirii creșterii economice. În aceste condiții, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar al României va scădea sub 6% din PIB până în 2027.
La nivel regional, raportul notează că, este probabil ca creșterea economică în țările în curs de dezvoltare din Europa și Asia Centrală (ECA) să încetinească semnificativ în acest an, din cauza impactului conflictului din Orientul Mijlociu, a tensiunilor geopolitice și a fragmentării comerțului. Creșterea economică în regiune este de așteptat să scadă la 2,1% în 2026.
În Rusia, se prognozează o încetinire a creșterii la 0,8%, în timp ce în restul regiunii ritmul expansiunii este de așteptat să se modereze la 2,9%, pe fondul costurilor mai mari ale energiei, care frânează consumul, și a incertitudinilor care afectează investițiile.
În concluzie, revizuirile reflectă o adaptare a prognozelor economice la contextul global și intern, cu accent pe consolidarea fiscală și impactul măsurilor adoptate de guvern.
