Vlad Gheorghe, fost europarlamentar și candidat la primăria Capitalei, își încheie călătoria electorală în mod surprinzător, însă începe o nouă etapă în cariera sa politică. La numai câteva zile după retragerea sa din cursa pentru funcția de edil al Bucureștiului, Gheorghe a fost numit consilier onorific al prim-ministrului Ilie Bolojan, într-un demers care indică o schimbare de paradigmă în activitatea sa publică.
Numit oficial în această funcție pe 2 februarie 2026, Vlad Gheorghe nu va fi plătit pentru activitatea sa, decizia fiind semnată de premierul Ilie Bolojan. Într-un moment în care, din punct de vedere politic, traseul său pare a fi intrat într-o etapă diferită, liderul partidului DREPT vrea să pună bazele reformei administrative, cu accent pe zona metropolitană București-Ilfov, unde problemele structurale și birocratice au fost adesea puse sub semnul întrebării.
Mesajul lui Gheorghe, postat pe rețelele sociale, explică clar motivația acestei numiri și viziunile sale pentru viitor. „Șase sectoare plus Ilfovul primesc miliarde, iar Primăria Generală București plătește datoriile”, a spus el, subliniind că problema principală a orașului nu o reprezintă lipsa de fonduri, ci gestionarea slabă și lipsa responsabilității din partea autorităților. El a subliniat importanța reorganizării administrative, văzând această reformă ca pe o șansă pentru ca România să devină o țară în care tinerii și vârstnicii, atât din orașe, cât și din diaspora, să poată trăi cu demnitate și mândrie.
„Este momentul să ne facem bine!”, a afirmat Gheorghe, considerând că responsabilitatea cetățenească și politica trebuie să meargă mână în mână pentru a schimba radical fața Bucureștiului și a întregii țări. În contextul actual, această poziție îi permite să influențeze politicile publice dintr-un nivel diferit, având ca scop principal reformarea sistemului administrativ, pentru un management mai eficient și transparență crescută.
Retragerea din cursa pentru Primăria Capitalei a fost o decizie extrem de discutată și, în același timp, explicată ca fiind una responsabilă. În decembrie 2025, Gheorghe a decis să susțină candidatura liberalului Ciprian Ciucu, în ciuda faptului că fusese unul dintre candidații independenti pe buletinul de vot. Motivul principal, explică el, a fost dorința de a evita ca Bucureștiul să cadă în mâinile unor lideri considerați extremiști sau PSD-iști, precum Daniel Băluță, actualul primar al Sectorului 4, ajuns în fruntea cercetărilor politice din cauza creșterii notorietății și a sondajelor favorabile pentru candidații cu opțiuni mai dure.
„După mai multe discuții și după ce ne-am uitat împreună pe toate studiile sociologice, vedem cu toții ceea ce deja devine foarte cunoscut: candidata extremistă, cu legături și istorie în PSD, are șanse reale să ajungă primar al Capitalei”, a declarat Gheorghe, motivând decizia sa de a îndepărta sursele de influență care puteau amenința stabilitatea democratică a orașului.
Chiar dacă a fost de acord cu retragerea sa din cursă, Vlad Gheorghe a rămas pe buletinele de vot, fiind votat de 633 de bucureșteni. Fenomenul retragerilor și menținerii candidaților pe buletinele de vot, chiar și după anunțul oficial al retragerii, arată complexitatea și ambiguitatea sistemului electoral și a deciziilor politice din România. Anterior, un exemplu similar a fost înregistrat în campania prezidențială din 2024, când Ludovic Orban a anunțat oficial că susține candidatura Elenei Lasconi, dar a rămas pe liste și a primit peste 20.000 de voturi.
Numirile și deciziile lui Vlad Gheorghe indică o tendință clară: implicarea politică nu se oprește odată cu retragerea din cursă, ci continuă sub alte forme, mai ales în domeniul reformei administrative și al luptei împotriva corupției și ineficienței din administrația publică. Rămâne de văzut dacă această nouă etapă va fi un catalizator pentru schimbări reale în modul în care Bucureștiul și întreaga țară își gestionează resursele și administratia. Cert este că, odată devenit consilier onorific al prim-ministrului, Vlad Gheorghe își asumă responsabilitatea de a contribui la modernizarea și eficientizarea serviciilor publice, într-un moment critic al politicii românești.
