România începe, în sfârșit, să-și corecteze cursul financiar, după ani de gestionare iresponsabilă a banilor publici. Aceasta este concluzia transmisă recent de Radu Miruță, vicepremier în Guvern și ministru al Apărării Naționale, care afirmă cu convingere că țara noastră „se află în sfârșit pe un drum mult mai corect pentru bugetul țării”. Deși declarațiile sunt optimiste, acestea sunt susținute de cifre concrete, ce reflectă o realitate economică în ușoară, dar clară schimbare față de perioadele anterioare în care fondurile publice au fost cheltuite fără responsabilitate.
### O „aventură” financiară de ani de zile
Dincolo de discursurile oficiale, istoria economică recentă a României este adesea marcată de risipă și decizii discutabile în administrarea resurselor publice. Au fost ani în care banii destinati infrastructurii, sănătății și educației au fost gestionati cu superficialitate sau, uneori, chiar cu rea-voință, rezultând în proiecte neterminate, salarii nesustenabile sau chiar fraude. În ultimele luni, însă, tendința pare să se inversese, iar cifrele bugetare confirmă o preocupare mai accentuată pentru echilibru fiscal și responsabilitate bugetară.
### Cifre şi transparență, semnale de stabilizare
Vicepremierul Radu Miruță a subliniat că „cifrele nu mint, nu dezinformează, nu îi ceartă pe cei care au huzurit iresponsabil în trecut cu banii publici ai României până s-a ajuns la os”. Declarația sa marchează o diferență clară față de retorica anterioară, în care responsabilitatea fiscală părea să fie uneori minimalizată sau interpretată selectiv. Potrivit datelor oficiale, balanța bugetară a României are semne de stabilizare, iar măsurile de austeritate și recalibrare a cheltuielilor au început să dea roade. Acest proces a fost posibil și datorită noii orientări a autorităților, care au înțeles necesitatea unui management mai strict și a unei transparențe sporite în utilizarea fondurilor europene și naționale.
### Cursul spre stabilitate: ce urmează pentru România
Schimbarea de paradigmă vine într-un moment delicat pentru economia românească, care a fost supusă de-a lungul timpului unor crize și incertitudini generate atât de factori externi, cât și de decizii interne. În contextul actual, în care Uniunea Europeană și partenerii internaționali monitorizează cu atenție modul în care România gestionează fondurile și reformele structurale, lansarea pe un traseu mai responsabil poate avea implicații pozitive pe termen lung. În plus, această abordare ar putea impulsiona și încrederea investitorilor, precum și susținerea populației pentru măsuri dificile, dar necesare.
Deși pare că țara se află pe un drum spre redresare economică, provocările rămân. În fața unei economii globale tot mai volatile și a provocărilor interne, consolidarea fiscală trebuie menținută cu fermitate. Radu Miruță a avertizat, totodată, că „cifrele și responsabilitatea nu se pot afirma peste noapte”, însă evidențele recente indică faptul că România a intrat pe un făgaș de responsabilitate bugetară, pe care trebuie să îl mențină și să-l consolideze, pentru a nu reveni la trecutul plin de excese.
Pe termen mediu și lung, perspectivele arată promițător dacă deciziile adoptate în prezent vor fi susținute de o cultură a responsabilității și transparenței. În acest sens, autoritățile trebuie să rămână vigilente și să combine eforturile de fiscalizare cu măsuri de stimulare economică sustenabilă, astfel încât România să poată realiza tranziția către o economie mai solidă și echitabilă. Deci, deși drumul spre consolidare bugetară este încă în desfășurare, semnele unei reabilitări durabile sunt acum vizibile, iar curajul de a face pasul în această direcție pare să fie acceptat la nivelul conducerii țării.
