Expansiunea comerțului stradal în zona Parcului IOR: de la tarabe cu haine la promisiuni de proiecte pentru cetățeni
Zona Parcului IOR, cunoscută pentru spațiul său verde și pentru agitația cotidiană a bucureștenilor, devine tot mai aglomerată și mai diversificată în ceea ce privește comerțul stradal. În ultimul timp, pe marginea terenurilor retrocedate, comercianții și-au instalat tarabe și gherete, adesea fără avize de funcționare, continuând astfel seria de activități comerciale informale ce pot fi observate în această zonă.
Tarabe noi, între vegetație distrusă și promisiuni de proiecte
Ultima extensie a comerțului a avut loc la intersecția dintre Bulevardul Nicolae Grigorescu și Strada Constantin Brâncuși, acolo unde o nouă tarabă a fost amplasată la limita dintre terenul retrocedat și trotuar. Cei care vând haine, de la bluze tradiționale până la treninguri și sutiene, au ales un loc aproape de zonele de vegetație distrusă, semn clar al unei tendințe de extindere a comerțului ilegal în această zonă.
Vânzătorii, care comercializează accesorii pentru telefon și articole din piele, afirmă că nu cunosc detalii despre chiriile plătite, invocând că sunt „simplii angajați”. În același timp, tarabele din dreapta au înlocuit fosta piață de fructe și legume, fiind pline cu bluze, ii, rochii și sutiene. Pe lângă acestea, terenul retrocedat a fost transformat și în spațiu publicitar, unde un panou promovează Liceul Teoretic Internațional de Informatică București.
Sancțiuni și continuarea comerțului nelegitim
Autoritățile locale au intervenit prin sancțiuni, însă fără a reuși să oprească complet fenomenul. Poliția Locală Sector 3 a amendat vânzătorii pentru lipsa avizelor, deși comerțul continuă și firesc, fiind semnul unei situații de fapt dificil de controlat. În plus, alte tarabe și vehicule de distracție, precum tobogane gonflabile și mașinuțe pentru copii, rămân active în zona retrocedată, în ciuda preocupărilor legate de distrugerea continuă a vegetației și de exploatarea terenului.
Încă din 2022, această zonă a fost scena unor tentative de organizare a unui târg de Crăciun și a unui parc de distracții, însă planurile au fost frustrate de amenzi și de demolarea unui cort de circ ridicat fără autorizație. Chiar dacă aceste proiecte nu s-au materializat, echipamentele pentru agrement și alte atracții au rămas pe teren, alimentând scena de joc și petrecere, chiar și în condițiile în care vegetația a fost grav prejudiciată — peste 1.500 de arbori au fost doborâți în urma tăierilor ilegale.
Perspectiva proprietarilor și promisiuni de schimbare
În ciuda acestei situații precare, administratorul terenului, Sorin Tuță, împreună cu chiriașul și proprietarul echipamentelor de agrement, afirmă că planurile lor vizează durabilitatea și beneficiile pentru comunitate. Ei garantează că terenurile nu vor fi transformate în blocuri, ci vor deveni zone de activități „utile” și „pentru cetățeni”, precum parcuri de distracții, terase sau târguri tradiționale.
„Am vrut multe lucruri bune să facem, dar nu am fost lăsați”, a declarat Tuță, făcând referire la nemulțumirile legate de barierele administrative și de obstacolele impuse de autorități. La rândul său, Sorin Mușat, care administrează și echipamentele de agrement, susține că zona va fi în continuare destinată evenimentelor publice, eventual transformate în târguri meșteșugărești sau alte manifestări culturale.
Pe fondul acestor promisiuni, comunitatea și autoritățile continuă să pornească discuții cu privire la felul în care terenurile și spațiile publice din zonă vor fi valorificate în viitor, încercând să găsească un echilibru între interesul comercianților neautorizați și protecția verde a parcului. Chiar dacă cineva vorbește despre planuri de dezvoltare „utilă”, cu certitudine, situația actuală ridică întrebări despre adevăratul viitor al acestei zone, în care comerțul ilegal, distrugerile și promisiunile de redresare se întrepătrund într-un peisaj ambigu.
