România se confruntă cu cea mai gravă criză a vaccinării din ultimii ani, iar impactul se resimte din plin asupra sănătății publice, în special în ceea ce privește imunizarea copiilor. Datele recente arată o scădere alarmantă a ratelor de acoperire vaccinală pentru tetravalentul ROR – rubeolă, oreion, rubeolă – în special pentru a doua doză administrată la vârsta de cinci ani. Această situație pune în pericol întregul sistem de protecție imunizatorie și reînflorește temerile legate de reapariția bolilor considerate odată eradicate în anumite zone.
Criza de vaccinare: un fenomen alarmant în ultimii ani
De câțiva ani, România traversează o perioadă dificilă în domeniul vaccinării, caracterizată de o scădere progresivă a acoperirii vaccinale. În ciuda campaniilor de informare și a eforturilor autorităților, mulți părinți ezită sau refuză administrarea vaccinurilor, influențați de dezinformare sau de lipsa de încredere în sistemul medical. Consecințele sunt evidente: epidemiile de rujeolă, care păreau anterior controlate, revin cu forță, iar situația s-a agravat în ultimii ani, atingând cote alarmante.
Specialiștii avertizează că această tendință nu poate fi ignorată, întrucât imunizarea colectivă are o limită, iar scăderea acoperirii vaccinale crește riscul de reapariție a bolilor contagioase. În ultimul raport, rata de vaccinare pentru doza a doua de ROR administrată la 5 ani a coborât sub pragul critic de 85%, punând în pericol imunizarea populației și creând condițiile pentru noi focare de boală.
Context: Ucraina, factor de risc pentru România
Situația din România capătă o complexitate suplimentară din cauza contextului regional. În Ucraina, de exemplu, campaniile de vaccinare au fost afectate ani de zile de conflicte și instabilitate politică, ceea ce a dus la menținerea unor rate de imunizare sub nivelul recomandat. Cu frontiere deschise și fluxuri migratorii accentuate, riscul de introducere a bolilor nevaccinate în România a crescut considerabil. La această dinamică se adaugă ezitarea unora dintre părinți români, care preferă să amâne sau să refuze complet imunizarea copilului.
În astfel de condiții, specialiștii ne avertizează că fără o schimbare profundă în sistem și o campanie de conștientizare reușită, eradicarea bolilor contagioase devine o provocare tot mai dificilă. „Fără un nivel ridicat de acoperire vaccinală, ne expunem riscului de reapariție a unor boli pe care le consideram aproape eradicate”, explică un medic imunizator.
Impactul asupra sănătății publice și viitorul imunizării în România
Reculul vaccinării nu afectează doar sănătatea individuală a fiecărui copil, ci și stabilitatea întregului sistem sanitar și a societății în ansamblu. În ultimii ani, numărul de cazuri de rujeolă a crescut constant, iar spitalele au fost din nou nevoite să trateze pacienți mici, uneori cu forme severe sau complicate. Riscul de complicații, inclusiv deces, devine real dacă imunizarea nu crește și nu se reduce numărul celor nevaccinați.
Autoritățile au promis noi măsuri menite să lase o cale mai clară pentru imunizare, precum campanii de informare mai accentuate și programe de vaccinare gratuite și accesibile. În același timp, experții îndeamnă la o responsabilitate colectivă: părinți, medici și autorități trebuie să colaboreze pentru a contracara dezinformarea și pentru a reconstrui încrederea în vaccinare.
Ultimele evoluții arată că”, dacă nu vom intensifica eforturile, România riscă să piardă câștigurile din decenii de imunizare și să se confrunte cu un val de boli pe care le credeam istorie. La orizont, însă, există și speranța: cu strategii eficiente și o mobilizare națională, imunizarea poate fi recuperată, iar riscul de reapariție al bolilor pierdut. Rămâne de văzut dacă decidenții vor reuși să reconcilieze aceste eforturi cu nevoile și temerile populației, pentru a readuce România în rândul statelor unde sănătatea publică nu mai este sub amenințare.
