Propunere legislativă aruncă lumină asupra salariilor magistraților și influenței asupra sistemului judiciar
Un proiect de lege depus recent în Parlament scoate în evidență discrepanțele și practicile din sistemul judiciar românesc, acuzate de unele voci că ar distorsiona imaginea și funcționarea justiției. În centrul atenției se află modul în care diurna, un beneficiu financiar acordat magistraților pentru deplasările în interes de serviciu, poate fi folosit pentru motivare sau, după caz, pentru promovarea unor interese de grup.
Schimbarea din legislație ar putea modifica modul de acordare a diurnelor
Depus în decembrie 2025, proiectul legislativ semnat de deputații Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu propune o modificare a Ordonanței de Urgență nr. 27/2006. În forma actuală, diurna pentru magistrați se calculează ca fiind 2% din indemnizația brută de încadrare, ceea ce poate duce la o sumă considerabilă, chiar de până la 40% din salariul lunar al unui judecător sau procuror. Deputatul USR Alin Stoica explică pe înțelesul tuturor: „Hai să o punem în context. 2% pe zi din salariul lunar, înseamnă de fapt 40% pe lună.”
Noile propuneri vizează stabilirea unei sume fixe pentru diurnă, eliminând astfel mecanismul procentual care poate fi interpretat ca o metodă de a acorda stimulente financiare exagerate într-un sistem în care integritatea și echitatea ar trebui să fie prioritare. În opinia inițiatorilor, această modificare ar putea crește transparența și corectitudinea, limitând posibilitatea ca anumite categorii de magistrați să fie motivați în mod disproporționat să accepte delegări și detașări.
Delegări și detașări: un joc de interese?
De altfel, parlamentarul USR susține că actualul sistem încurajează delegările și detașările în sistem. „Această majorare substanțială constituie «morcovul», motivarea pozitivă pe care o folosește oligarhia din fruntea magistraturii de azi, pentru a convinge magistrații să accepte delegările și detașările”, afirmă Stoica. În același timp, el adaugă că „este și un «băț», deoarece încetarea delegării sau detașării vine și cu pierderea acestui stimulent financiar.”
Un aspect critic al actualei practici îl reprezintă proporția mare de magistrați aflați în funcții de conducere numiți prin delegare sau detașare, mai ales în contextul în care aceștia beneficiază de facilități financiare suplimentare. În opinia deputatului, aceste practici creează un climat în care qualified-ul și performanța sunt mai puțin importante, fiind înlocuite de loialitatea față de anumite cercuri de influență.
Studiile și statisticile arată că peste jumătate din magistrații aflați în poziții de conducere sunt numiți prin delegare sau detașare, nu prin concurs. În plus, mulți dintre aceștia provin din instanțe sau structuri apropiate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), beneficiind de un «spor» de prietenie, așa cum amintește oficialul USR.
Inegalitatea și demotivarea în sistemul judiciar
De asemenea, o problemă majoră semnalată de comuniști se referă la diferențele salariale între magistrați, un fapt care, potrivit criticilor, afectează moralul și unitatea sistemului de justiție. Magistrații care ocupă aceleași atribuții, dar nu beneficiază de același statut sau facilități, pot ajunge să fie plătiți cu până la 40% mai puțin.
„Să mai menționăm și faptul că mulți dintre magistrații care lucrează în CSM sunt detașați din instanțe și beneficiază de acest «spor» de prietenie?”, adaugă Alin Stoica, punctând vulnerabilitățile sistemului. Aceste practici, susține el, nu doar afectează percepția despre integritatea sistemului, ci și încurajează un cerc închis, în care deciziile sunt influențate mai mult de interese personale decât de merit.
Întreaga dezbatere publică s-a intensificat în ultima perioadă după dezvăluiri privind modul în care anumite categorii de magistrați sunt privilegiați, alimentând percepții negative printre cetățeni despre echitatea și independența justiției. În contextul acestor controverse, inițiatorii proiectului legislative speră să aducă clarificări și să creeze premisele pentru o reformă în sistemul judiciar, centrată pe transparență și echitate.
Deși legiuitorii încă analizează detaliile proiectului și opiniile exprimate, propunerile ar putea să deschidă un nou capitol în modul în care România gestionează integritatea și echitatea în domeniul justiției. Rămâne de văzut dacă inițiativa va fi adoptată și dacă, în practică, va reuși să reducă înflorirea beneficiilor discreționare, contribuind la consolidarea încrederii în sistemul judiciar.
