Parlamentarii USR au depus oficial, luni, un pachet de șase proiecte de lege menite să aibă un impact semnificativ asupra sistemului instituțional al statului român. Inițiativele vizează desființarea unor organisme și instituții importante, catalogate de inițiatori drept ”necesare pentru reducerea birocrației și eficientizarea administrației”. Decizia a fost anunțată public de senatorul Cristian Ghinea, unul dintre liderii USR, în contextul unei campanii de reformă profundă a aparatului de stat pe care formațiunea o promovează în ultimii ani.
Un val de reforme în sectorul intelectual și științific
Printre proiectele de lege depuse se numără desființarea Academiei Oamenilor de Știință din România, Academiei de Științe Medicale și Academiei de Științe Tehnice. Potrivit inițiatorilor, aceste instituții au devenit, în opinia lor, relicve ale unui sistem birocratic și opac, care nu mai răspunde nevoilor societății moderne pentru cercetare și inovare. „Este timpul să începem o reformă reală, eliminând structurile învechite care nu mai aduc valoare adăugată.”, a afirmat Cristian Ghinea.
Mai mult, proiectele legislative prevăd desființarea Institutului Levantului, specializat în studii geopolitice și culturale din regiunea estică a Mării Mediterane, și a Institutului Român pentru Drepturile Omului, criticat de unii pentru ineficiență și pentru o orientare percepută ca fiind prea politizată. Scopul declarat al inițiatorilor este de a crea o administrație centralizată și transparentă, care să elimine suprapunerea de atribuții si costurile redundante.
Contextul politic și reacțiile din societate
Decizia USR a venit într-un moment în care în discursul public și în opinia publică se manifestă tot mai puternic nemulțumiri față de modul în care funcționează anumite instituții autonome. În ultimii ani, aceste entități au fost frecvent ținta criticilor din partea unor partide de opoziție și a unor categorii ale societății civile, care le acuză de inacțiune sau de rol decorativ în peisajul instituțional.
Reacțiile instituțiilor vizate au fost, de până acum, rezervate sau chiar negative. Liderii organizațiilor precum Academia Oamenilor de Știință sau Academia de Științe Medicale au afirmat că aceste organisme au jucat întotdeauna un rol în promovarea cercetării și a progresului științific, iar dispariția lor ar putea avea consecințe negative asupra evoluției academice și a inovării în România.
Criticii reformei susțin însă că această inițiativă ar putea lăsa un gol în sistemul de cercetare și în domeniul studiilor sociale, culturale și științifice, în condițiile în care aceste structuri au fost, în trecut, un pilon al mediului academic. În plus, există temeri conform cărora desființarea instituțiilor de specialitate ar putea fi succedată de un nou val de reorganizări și externalizări, fără claritate asupra soluțiilor viitoare.
Ce urmează pentru proiectele inițiate de USR?
În timp ce inițiativele legislative sunt acum în mâinile parlamentului, rămâne de văzut dacă acestea vor fi adoptate și cu ce consecințe. Unele voci din zona politică consideră că aceste proiecte sunt inițiative populiste, menite să atragă simpatia electoratului și să evidențieze diferențierea USR față de coaliția de guvernare.
Pe de altă parte, reprezentanții USR afirmă că este o etapă necesară pentru reîmprospătarea și reinventarea administrației publice, pentru a crea un cadrul mai adaptat noilor provocări. Rămâne de urmărit dacă parlamentarii vor susține acest pachet de legi sau dacă dezbaterile vor genera amânări și compromisuri.
În ultimele săptămâni, acest subiect a tot fost pe agenda publică, fiind privit atât ca o oportunitate de a reforma profund modul în care funcționează anumite domenii, cât și ca o măsură riscantă, care poate avea consecințe neașteptate. Pe termen lung, rezultatele acestor reforme vor arăta dacă intențiile de modernizare sunt sustenabile sau dacă vor rămâne doar în planul promisiunilor făcute în campanii.
