USR atrage atenția asupra impactului legilor justiției adoptate în urmă cu patru ani în fața oficialilor europeni
Parlamentarii USR au avut, joi, o întâlnire crucială cu oficiali europeni, în special cu Michael McGrath, comisar european responsabil de portofoliul Democrație, Justiție, Stat de Drept și Protecția Consumatorului, pentru a discuta despre efectele negative ale legislației justiției adoptate în urmă cu patru ani în România. În timpul reuniunii, reprezentanții USR au subliniat modul în care aceste legi au afectat profund sistemul judiciar, reducând independența și capacitatea de funcționare a instanțelor.
Consolidarea poziției europene privind reformele judiciare din România
De la începutul mandatului său, Guvernul României a promovat o serie de reforme menite să modifice radical cadrul legislativ al justiției, accelerând astfel procesul de reformare în anumite aspecte, dar generând preocupări serioase în legătură cu respectarea principiilor de independență și transparență. Legea Dezinfoda, adoptată în 2018 și considerată de opoziție și de organizațiile internaționale drept o ingerință în activitatea magistraților, a fost în centrul discuției.
USR susține că legile respective au fost un pas înapoi pentru statul de drept, reducând rolul și autoritatea CSM și intervenind excesiv în managementul parchetelor și judecătoriilor. Parlamentarii de la USR au atras atenția asupra faptului că aceste măsuri au generat o perioadă de incertitudine și de pierdere a credibilității justiției în ochii cetățenilor, dar și în interiorul structurilor judiciare.
Solicitări pentru o analiză aprofundată și reforme structurale
În cadrul întâlnirii, reprezentanții USR au insistat asupra necesității unei reevaluate a legislației, cerând o analiză mai riguroasă și o eventuală revizuire a legilor care au fost considerate problematice. Ei au accentuat că, pe fond, aceste măsuri au subminat principiul fundamental al independenței judecătorilor și au adus prejudicii grave în lupta împotriva corupției, într-un moment în care România avea nevoie de stabilitate și de un sistem de justiție credibil pentru a-și respecta angajamentele europene.
„Este clar că aceste legi au avut un impact negativ asupra sistemului judiciar, iar timpul a arătat că reformele necesită o abordare mai atentă, cu respectarea strictă a principiilor statului de drept,” a declarat pentru reprezentanții europeni un deputat USR, subliniind astfel percepția grupului despre situația din țară.
Contextul reformei judiciare și poziția Uniunii Europene
Dincolo de dezbaterile interne, cazul României a devenit și o prioritate pe agenda Uniunii Europene, care a exprimat în mai multe rânduri îngrijorări legate de autonomia justiției din țară, asociată cu propagarea unor măsuri considerate de Bruxelles ca fiind vulnerabile la influențe politice excesive.
Deși au fost făcute eforturi pentru a reforma și alinia sistemul judiciar la standardele europene, evoluțiile din ultimii ani au generat îngrijorări privind democrația și statul de drept. Oficialii europeni, precum Michael McGrath, au punctat, în cadrul discuției cu deputații USR, importanța respectării principiilor fundamentale ale sistemului judiciar și angajamentele asumate de România în procesul de aderare la UE.
Ultimele evoluții și perspectivele viitoare
Reuniunea de joi a reprezentat un pas important în comunicarea între oficialii europeni și politicienii români, dar și o chemare la responsabilitate pentru consolidarea unui sistem judiciar independent și transparent. USR și-a reafirmat angajamentul de a continua dialogul cu partenerii europeni, în speranța unor reforme care să funcționeze în interesul cetățenilor și al statului de drept.
De altfel, recent, au fost semnale din partea Guvernului și a autorităților judiciare că vor evalua în mod riguros măsurile adoptate anterior, dar până acum, aceste promisiuni au rămas în așteptare. Pe fond, întrebarea rămâne dacă reforma sistemului judiciar va putea fi readusă pe traiectoria corectă, astfel încât România să își poată reafirma credibilitatea în fața Uniunii Europene și să asigure o justiție independentă, capabilă să răspundă nevoilor societății.
