Ungaria și Slovacia contestă la Curtea de Justiție a UE interzicerea importurilor de gaz rusesc
Decizie controversată: Ungaria și Slovacia contestă la UE măsura de interzicere a importurilor de gaz din Rusia
Guvernele din Ungaria şi Slovacia au anunțat oficial intenția de a contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia care le interzice importurile de gaz rusesc. Măsura, adoptată recent de autoritățile europene, a stârnit proteste atât din partea acestor state, cât și din partea multor parteneri economici, care susțin că aceasta va avea consecințe negative asupra securității energetice și intereselor naționale.
Întro variantă mai amplă a contextului regional și european
De la începutul conflictului ruso-ucrainean, Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru a reduce dependența de resursele energetice din Rusia, unul dintre cei mai importanți furnizori de gaz natural pentru blocul comunitar. În încercarea de a sancționa Rusia pentru agresiunea asupra Ucrainei, instituțiile europene au decis, printre altele, să limiteze sau să interzică anumite importuri de energie, inclusiv gaze naturale. În timp ce state precum Germania, Țările de Jos sau Polonia au anunțat deja diverse măsuri pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare, Ungaria și Slovacia au urmat o cale mai rezervată.
Contestație și motivele din spatele acesteia
Conform oficialilor, ambele state vor intenta acțiuni în justiție la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, argumentând că decizia promulgată are impact negativ grav asupra resurselor energetice și economiilor lor. „Ungaria va intenta o acțiune în justiție la Curtea de Justiție a UE de îndată ce decizia privind interzicerea gazului rusesc va fi oficializată”, a declarat un oficial guvernamental maghiar, adăugând că această măsură „ar putea să fragilizeze securitatea energetică națională”.
Motivul principal invocat de Budapesta și Bratislava este dependența extrem de mare de gazul rusesc, care a fost, până acum, un pilon al securității energetice în aceste țări. Ungaria, în special, depinde de gazul rusesc pentru o mare parte din consum, iar autoritățile afirmă că imposibilitatea de a-și asigura resursele le-ar putea afecta serios funcționarea economiei și bunăstarea cetățenilor.
Reactiile europene și implicațiile
Reacțiile din partea Bruxelles-ului și a comisarilor europeni nu s-au lăsat așteptate. Comisia Europeană a avertizat că măsurile unilaterale pot complica eforturile comune de a reduce dependența de importurile rusești, subliniind că politica energetică trebuie să fie coerentă și solidară în cadrul Uniunii. Totuși, sprijinul pentru gestul Ungariei și Slovaciei a fost exprimat de unele state membre, care susțin că decizia trebuie să țină cont de realitățile fiecărei țări.
Contextul geopolitic complicată a accentuat această dispută. Cu doar câteva luni înainte de acordarea de ajutoare și sancțiuni, europarlamentarii și experții în energie avertizau că o politică unitară ar putea fi greu de menținut în fața diverselor circumstanțe naționale, mai ales când vine vorba de securitatea aprovizionării.
Ce urmează pentru aceste țări
În timp ce Ungaria și Slovacia își pregătesc demersurile legale, experții anticipează un parcurs dificil și o încercare de negociere în cadrul UE. Disputa legală nu este singura problemă: condițiile pentru diversificarea surselor de energie, costurile asociate și posibilele consecințe politice vor fi în centrul atenției pe termen lung.
Se pare că, pe măsură ce tensiunile evoluează, naționalismul energetic și grijile pentru stabilitatea economică vor continua să influențeze deciziile făcute la nivel european. Rămâne de văzut dacă soluțiile juridice și diplomatice vor putea să liniștească aceste conflicte sau dacă criza energetică va impune o reevaluare a strategiilor de securitate și colaborare în cadrul Uniunii.
