UE își reafirmă reticența față de inițiativa “Consiliul pentru Pace” lansată de Donald Trump la Davos
O propunere controversată, lansată de președintele american Donald Trump la Forumul Economic de la Davos, continuă să strângă din dinți printre statele membre ale Uniunii Europene. Este vorba despre crearea unui “Consiliu pentru Pace”, o inițiativă promovata drept un organ de cooperare internațională, însă care a stârnit suspiciuni și critici în rândul oficialilor europeni, mai ales că motivează interese și obiective ce par a fi în contradicție cu politicile tradiționale ale blocului comunitar.
Subiectul a fost adus în prim-plan în timpul discuțiilor de la Alpii Elvețieni, unde state precum Ungaria și Bulgaria s-au poziționat în favoarea unui astfel de consiliu, fiind singurele semnatare ale “Cărții” fondatoare. Restul țărilor membre ale Uniunii Europene și-au manifestat dezacordul, temându-se că această inițiativă ar putea submina echilibrul politic existent și ar putea crea un nou pol de influență, în detrimentul mecanismelor democratice și al politicilor internaționale bazate pe Cooperarea Europeană și NATO.
### Miza geopolitică a “Consiliului pentru Pace”
Ideea de bază a proiectului, lansat de Donald Trump, constă în crearea unui cadru permanent în care țările interesate pot discuta și coordona politicile militare și de securitate, cu intenția de a contribui la stabilitate globală. Cu toate acestea, lipsa unui consult transparent cu partenerii europeni, precum și faptul că doar două state membre au semnat oficial acordul, au generat un val de scepticism și temeri cu privire la posibilele implicații. Oficialii europeni tem să se angajeze într-o astfel de structură, fiind preocupați de riscul ca aceasta să devină un instrument de influență pentru Statele Unite și să fie utilizată în contradicție cu poziția comună a Uniunii în materie de securitate și politică externă.
Pe fond, criticile vin în contextul în care Uniunea Europeană se luptă pentru consolidarea unei politici externe unice și pentru evitarea fragmentării în fața provocărilor globale, precum conflicte, migrație sau amenințări cibernetice. De altfel, acest “Consiliu pentru Pace” pare să reprezinte o abordare mai unilaterală, în opoziție cu valorile și principiile comun acordate în cadrul Uniunii și NATO.
### Reacțiile europene și perspectivele viitoare
Veștile din ultimele zile indică faptul că Europa rămâne precaută și rezervată în fața acestei inițiative. Ambasadorii și reprezentanții statelor membre și-au exprimat îngrijorarea în privința posibilelor consecințe pe termen lung, dar și în privința lipsei de transparență în procesul de creare și dezvoltare a “Consiliului pentru Pace”.
“Este esențial ca eventualele astfel de inițiative să fie integrate în strategia noastră comună, pentru a nu risca fragmentarea și pentru a menține unitatea în fața provocărilor globale”, a afirmat o sursă europeană apropiată discuțiilor.
Deocamdată, oficialii europeni preferă să mențină un dialog deschis și să monitorizeze evoluția acestei propuneri. Cu toate că stabilitatea și securitatea europene sunt priorități de prim rang, suspiciunile și opoziția față de “Consiliul pentru Pace” sugerează că, cel puțin pentru moment, lansarea oficială a unui nou mecanism de cooperare în cadrul sferelor militare și de securitate va fi amânată sau chiar blocată.
În condițiile în care tensiunile geopolitice persistă și schimbările rapide din peisajul internațional necesită o abordare solidară și coordonată, Europa pare să fi ales să-și păstreze autonomia decizională, evitând orice inițiativă percepută ca fiind prea influențată de interese externe. Rămâne de urmărit dacă Trump va insista asupra acestei inițiative sau dacă, în contextul reacțiilor europene, va fi nevoit să reevalueze strategia sa de implicare pe scena mondială.
