Creatorul LSD, Albert Hofmann, a decedat în 2008 la venerabila vârstă de 102 ani. Elvețianul, născut la 11 ianuarie 1906, a rămas în istorie drept omul care a descoperit, practic accidental, o substanță cu efecte puternice asupra psihicului uman: LSD-ul. Această descoperire a avut un impact major asupra secolului XX, influențând cultura, arta și medicina.
O greșeală cu urmări majore
Descoperirea LSD-ului a fost un rezultat al muncii de cercetare a lui Hofmann în laboratorul companiei farmaceutice Sandoz din Basel. În 1943, în timpul unui experiment, o cantitate minusculă din noua substanță, dietilamida acidului lisergic (LSD), a intrat în contact cu pielea sa. Efectele au fost imediate și intense.
„Am fost suprins de starea puternică de agitație, combinată cu o ușoară amețeală”, își amintea Hofmann. „Am încetat imediat munca și m-am îndreptat către casa, acolo unde m-am scufundat într-o stare neplăcută, asemănătoare cu cea de intoxicație, stimulată însă de o puternică imaginație.” Experiența sa a fost completată de „imagini fantastice, culori puternice și forme ciudate”. Totul a durat aproximativ două ore. Ulterior, Hofmann a repetat experimentul, administrându-și o doză mai mică, pentru a înțelege mai bine efectele.
De la medicament la drog controversat
Inițial, Hofmann a crezut în potențialul terapeutic al LSD-ului. El vedea substanța ca un posibil tratament pentru boli mintale severe, cum ar fi schizofrenia. În anii ’50 și ’60, LSD-ul a fost utilizat în cercetare și în psihoterapie, cu rezultate promițătoare. Totuși, popularitatea LSD-ului a crescut rapid în rândul mișcării hippy și al unor staruri rock din acea perioadă. Au apărut abuzurile, iar efectele imprevizibile ale drogului au dus la interzicerea acestuia în multe țări, inclusiv în Elveția, în anii ’60.
O zi importantă în istorie
Pe 16 aprilie, descoperirile istorice se succed, marcând evenimente importante. La 1869, la București, apărea gazeta „Columna lui Traian”, editată de Bogdan Petriceicu Hașdeu. Anul 1877 a adus semnarea, la București, a Convenției ruso-române privind trecerea trupelor rusești prin România, un pas important în contextul războiului ruso-turc. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1938, a fost arestat comandantul legionarilor, Corneliu Zelea Codreanu. Anul 1990 a fost marcat de o manifestație de protest împotriva refuzului puterii de a acorda viza de intrare în țară Regelui Mihai. În 2006, Prințul Albert al II-lea de Monaco a ajuns la Polul Nord, atrăgând atenția asupra încălzirii globale.
