O populație europeană a fost decimată acum 5.000 de ani, dezvăluie o analiză genetică
O echipă de cercetători de la Universitatea din Copenhaga a descoperit dovezi ale unei scăderi dramatice a populației în Europa în timpul Neoliticului, acum aproximativ 5.000 de ani. Studiul, publicat recent în revista Nature Ecology & Evolution, se bazează pe analiza ADN-ului antic extras de la 132 de persoane îngropate într-un mormânt din Franța. Rezultatele sugerează o ruptură genetică semnificativă între populațiile care au locuit zona înainte și după acest declin.
Un mister vechi de secole
Declinul neolitic, o perioadă marcată de scăderea populației în mai multe părți ale Europei, a fost mult timp un mister pentru oamenii de știință. Vânătoarea și culesul au scăzut, tehnologia a proliferat, iar societățile agricole au înflorit în secolele dinaintea acestui declin. Totuși, ceva a declanșat o schimbare drastică. În multe locuri, populațiile locale de fermieri au dispărut și au fost înlocuite de oameni cu ascendență din stepa eurasiatică.
Studiul a analizat rămășițele umane găsite într-un mormânt megalitic mare din Bury, la aproximativ 50 de kilometri nord de Paris. Mormântul a fost folosit pentru înmormântări colective în timpul acestei perioade de tranziție. Cercetătorii au descoperit că oamenii îngropați înainte de declinul neolitic nu erau înrudiți genetic cu cei care au urmat după.
Factori multipli, consecințe tragice
Geneticianul Frederik Seersholm de la Universitatea din Copenhaga, autorul principal al studiului, a declarat: „Putem vedea o ruptură genetică clară între cele două faze de înmormântare. Oamenii care au folosit mormântul înainte și după colaps par a fi două populații complet diferite”. Arheologul Laure Salanova de la Centrul Național Francez pentru Cercetări Științifice a adăugat că tiparul de mortalitate observat în prima fază de înmormântare, cu un număr neobișnuit de mare de persoane decedate tinere, „sugerează că s-ar fi putut produce un eveniment catastrofal, cum ar fi o boală, o foamete sau un conflict.”
Cercetătorii au identificat, de asemenea, ADN de la mai multe bacterii patogene în rămășițe, inclusiv Yersinia pestis, bacteria care a cauzat Moartea Neagră, și Borrelia recurrentis, responsabilă pentru febra recurentă. Specialistul în genomică Martin Sikora de la Universitatea din Copenhaga a menționat că „prezența ADN-ului patogen arată că bolile infecțioase afectau populațiile umane în acea perioadă”. Datele de mediu sugerează că pădurile au început să crească din nou, ocupând terenurile agricole, un fenomen asociat cu scăderea activității umane.
Odată cu descoperirea, nu este clar dacă ciuma a fost singura cauză a colapsului. Grupa de cercetători sugerează că povara totală a bolilor ar fi putut avea o contribuție semnificativă.
Cercetarea oferă o perspectivă valoroasă asupra unei perioade critice de schimbare în istoria umană.
