Uleiul de ricin, vedeta rețelelor de socializare, nu este pe deplin susținut de știință
Uleiul de ricin a cucerit platforme precum TikTok, Instagram și YouTube, unde este promovat ca soluție miraculoasă pentru o varietate de probleme, de la căderea părului și grăsimea abdominală, până la riduri și gene subțiri. Popularitatea sa online nu se traduce însă neapărat într-o validare științifică. Specialiștii fac o distincție clară între utilizările dovedite și promisiunile fără acoperire medicală.
Remediu cu o istorie îndelungată, uleiul de ricin este folosit încă din Antichitate. A fost găsit în morminte egiptene și menționat în scrierile medicale antice pentru afecțiuni ale pielii, probleme oculare și ca laxativ.
Laxativul: un beneficiu dovedit
Cea mai solidă utilizare a uleiului de ricin recunoscută de medicină este cea de laxativ. Compusul activ principal, acidul ricinoleic, stimulează contracțiile intestinale, favorizând astfel tranzitul.
În Statele Unite, uleiul de ricin este aprobat ca laxativ. Cu toate acestea, medicii atrag atenția asupra potențialelor efecte secundare: greață, crampe abdominale și disconfort digestiv. Opțiunile medicale moderne sunt adesea mai bine tolerate. Utilizarea frecventă sau abuzivă a laxativelor, inclusiv a uleiului de ricin, poate irita intestinul și agrava problemele digestive existente.
Promisiuni false: grăsimea abdominală și „detoxifierea”
Pe internet, aplicarea uleiului de ricin pe abdomen și în zona buricului este promovată pentru reducerea grăsimii abdominale și „detoxifierea” organismului. Nu există dovezi științifice care să susțină aceste afirmații. Aplicat pe piele, uleiul nu pătrunde în organism într-un mod care să influențeze metabolismul, organele interne sau arderea grăsimilor.
La fel de nefondate sunt și afirmațiile conform cărora ar putea trata afecțiuni grave sau ar putea „dizolva” tumori.
În dermatologie, uleiul de ricin poate avea o utilitate limitată, contribuind la hidratarea pielii prin crearea unei bariere protectoare. Nu este potrivit pentru toate tipurile de ten, putând agrava problemele acneice. De asemenea, nu există dovezi clare că ar reduce ridurile sau ar avea efecte anti-aging semnificative.
Gene și ochi: entuziasm nejustificat
Uleiul de ricin este promovat și pentru creșterea genelor și îmbunătățirea vederii. În prezent, dovezile științifice pentru aceste beneficii sunt limitate sau insuficiente. Aplicarea produsului obișnuit în zona ochilor poate provoca iritații, vedere încețoșată sau chiar infecții.
În unele produse oftalmologice sunt folosite forme special procesate ale uleiului de ricin, în anumite circumstanțe, cum ar fi sindromul ochiului uscat. Totuși, acest lucru nu înseamnă că varianta comercializată ar trebui folosită direct în ochi.
Semințele plantei de ricin conțin ricină, o substanță toxică. Uleiul de ricin folosit în comerț este obținut printr-un proces care elimină această toxină.
