Conform Techzoom.ro: Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă a reglementării inteligenței artificiale, impunând, începând cu 2 august 2026, obligații clare privind transparența conținutului generat sau modificat de AI. Noile norme vizează în special combaterea deepfake-urilor și a dezinformării, obligând platformele online și organizațiile care utilizează astfel de sisteme să marcheze explicit materialele artificiale.
Etichetarea obligatorie a conținutului sintetic
De la 2 august 2026, articolul 50 din Regulamentul privind Inteligența Artificială (AI Act) devine aplicabil, impunând informarea utilizatorilor atunci când aceștia interacționează cu un sistem AI. Orice conținut audio, imagine, video sau text generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale, inclusiv textele de tip deepfake, va trebui identificat clar ca atare. Aceste măsuri extind responsabilitatea dincolo de dezvoltatorii de tehnologie, vizând direct și organizațiile care distribuie sau utilizează astfel de materiale în scopuri profesionale, publicitare sau editoriale.
Responsabilitatea împărțită: dezvoltatori și utilizatori
AI Act distribuie sarcina responsabilității între furnizorii de sisteme AI și implementatorii acestora. Companiile precum OpenAI, Google sau Anthropic vor trebui să integreze mecanisme de marcare digitală, precum watermark-uri invizibile sau metadate, pentru a permite detectarea automată a conținutului creat artificial. În paralel, organizațiile care folosesc aceste sisteme vor fi obligate să informeze publicul în situațiile în care distribuie deepfake-uri sau texte generate de AI pe subiecte de interes public, mai ales în absența unei verificări editoriale umane.
Impact asupra platformelor digitale și publicității
Platforme populare precum TikTok, Facebook și Instagram, care deja implementează parțial mecanisme de etichetare, vor trebui să își extindă practicile pentru a se conforma noilor prevederi. AI Act acoperă toate organizațiile care folosesc inteligența artificială în activitatea lor profesională, inclusiv în cadrul campaniilor publicitare și al materialelor promoționale. Scopul este de a facilita distincția între conținutul autentic și cel generat sau manipulat prin AI, Comisia Europeană recomandând utilizarea simultană a etichetelor vizibile și a marcajelor digitale invizibile.
UE motivează aceste noi obligații prin necesitatea reducerii riscurilor de dezinformare, fraudă și manipulare a opiniei publice. Progresele rapide ale inteligenței artificiale generative au creat materiale extrem de realiste, complicând verificarea autenticității informațiilor. Prin implementarea unor standarde uniforme de transparență, se urmărește creșterea încrederii utilizatorilor și limitarea impactului negativ al conținutului falsificat asupra spațiului public și a proceselor democratice.
Provocarea majoră în aplicarea acestor reguli rezidă în lipsa unui standard unic de identificare a conținutului generat de AI. Companiile folosesc în prezent metode variate, care nu sunt întotdeauna compatibile. De asemenea, watermark-urile și metadatele pot fi ușor eliminate sau deteriorate în procesul de editare, comprimare sau redistribuire online. Cu toate acestea, marile companii din domeniu au început deja să își adapteze sistemele, iar unele, precum TikTok și Meta, au experiență în etichetarea conținutului AI.
Regulamentul prevede și excepții, materialele create în scop artistic, creativ, satiric sau ficțional nefiind supuse obligativității etichetării ca deepfake, atâta timp cât natura lor fictivă este evidentă. De asemenea, sistemele AI introduse pe piață înainte de 2 august 2026 beneficiază de o perioadă de tranziție, obligația furnizorilor de a marca conținutul generat extinzându-se pentru acestea începând cu 2 decembrie 2026. Nerespectarea noilor prevederi poate atrage sancțiuni financiare considerabile.
În România, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a publicat un ghid detaliat privind aplicarea acestor obligații, clarificând sfera de aplicare a articolului 50 din AI Act. Prevederile se adresează furnizorilor (dezvoltatori și cei care introduc sistemul pe piață) și implementatorilor (utilizatorii profesionali) de sisteme AI care interacționează direct cu persoanele fizice, generează conținut sintetic sau deepfake, ori creează sau modifică texte publicate pentru informarea publicului pe subiecte de interes public. Intrarea în vigoare a acestor norme reprezintă un pas major în reglementarea transparenței utilizării inteligenței artificiale la nivel european.
Sursa: Techzoom.ro
