Washington, DC – Politicile administrației Trump privind libertatea de exprimare și controlul mass-media au atras priviri critice din partea organizațiilor pentru drepturile civile și a experților în libertatea presei. În ultimele luni, practicile guvernamentale, inclusiv intervențiile directe asupra licențelor de difuzare și atacurile la adresa mass-media, indică o amplificare a eforturilor de a limita libertatea de exprimare sub pretextul combaterii dezinformării și a protecției intereselor naționale.
Reacția autorităților: o abordare fără precedent a reglementării mass-media
Primul semnal clar al acestei direcții a fost reluarea și intensificarea intervențiilor Federației de Comunicații (FCC) pentru a controla conținutul difuzat. În ultimele luni, președintele FCC, Brendan Carr, a făcut declarații dure vizavi de posturile de televiziune și radiodifuzorii care, din punctul său de vedere, răspândesc „preciziuni false” sau informații denaturate, în special în contextul tensionat legat de conflictul din Iran.
Carr a avertizat că ar putea retrage licențele unor posturi precum CBS, ABC sau NBC dacă acestea continuă să transmită informații considerate „neadecvate” sau care „servește interesele publicului în mod deficitar”. Cuvintele sale au fost elogiate de actualul președinte Donald Trump, care a declarat că este „încântat” de aceste mișcări și de investigarea „organizațiilor de știri corupte și extrem de nepărtinitoare”.
Această abordare ridică semne de întrebare privind independența FCC, agenție creată în 1934 pentru a reglementa comunicațiile din SUA, dar care, în prezent, pare subordonată unor directive politice stricte. Victor Pickard, profesor la Universitatea din Pennsylvania, afirmă că o astfel de poziție este „complet fără precedent” și că instrumentele folosite pentru a atinge aceste obiective sunt de natură să submineze grav libertatea presei.
Tactici de intimidare și presiuni asupra mass-media
În plus față de declarațiile și amenințările publice, administrația Trump a încercat să pună presiune directă asupra posturilor de televiziune și radiodifuzorilor, în special al celor cu opinii considerate critice față de poziția guvernului. În cazul radioului KCBS-AM din California, Carr a emis o anchetă după ce postul a relatat despre raidurile de imigrare din zonă.
Deși autoritățile au susținut că aceste măsuri sunt menite să protejeze interesul public, criticii afirmă că acestea reprezintă o formă subtilă de cenzură. „Trecerea de la amenințări verbale la acțiuni concrete este destul de dificilă într-un sistem unde un proces formal de pierdere a licenței poate dura ani”, explică Clayton Weimers, director executiv la Reporters Without Borders (RSF) SUA.
Cu toate acestea, presiunea s-a făcut simțită. Postul KCBS-AM a redus acoperirea subiectelor politice și a schimbat poziția angajaților, în timp ce Carr a reluat investigații și pentru alte publicații, inclusiv pentru emisiunea „The View” sau pentru prezentatori de la CBS și NBC.
La limita legalului: o politică fără precedent
Această serie de acțiuni ridică îngrijorări atât privind respectarea principiului independenței FCC, cât și modul în care guvernul manipulează reglementările pentru a timora mass-media. Victor Pickard remarcă faptul că „modul în care au folosit FCC pentru a controla discursul public este fără precedent”, iar declarațiile lui Carr din ultimul an au intensificat percepția că agenția este folosită ca un instrument politic.
De altfel, Carr a afirmat în timpul audierilor din sena tă că „nu există, formal, o independență a agenției față de executiv”, deși această poziție contrazice legislația și practica anterioară, care prevedea autonomia FCC. În plus, posibila revocare a licențelor pentru difuzare în contextul relatărilor despre Iran poate fi considerată, în opinia avocaților, o măsură extrem de riscantă din punct de vedere juridic, dar care are un efect disuasiv semnificativ.
Tehnologie, social media și alte măsuri de control
Pe lângă intervențiile asupra mass-mediei tradiționale, administrația de la Washington a intensificat monitorizarea social media și a folosit legislația imigrației pentru penalizarea celor cu opinii critice. În cazul unor protestatari pro-Palestina, precum Mahmoud Khalil și alți cetățeni sau rezidenți permanenți, autoritățile au inițiat acțiuni de deportare, invocând motive legale, dar folosind, în realitate, argumente legate de discursul politic și activism.
Anchetarea platformelor precum Google, Reddit sau Meta pentru identificarea utilizatorilor care critică politicile de imigrație sau autoritățile reprezintă o altă fațetă a politicilor de control. Analistul Aaron Terr avertizează că aceste măsuri pot crea un efect de intimidare generalizat, afectând atât cetățenii, cât și cercetătorii sau universitarii care activează în domeniul dezinformării.
În urmă cu câțiva ani, Trump promitea că va „reseta” modul în care este tratată media și va „reforma” proprietatea și conducerea canalelor de știri. La un an de la învestire, aceste promisiuni s-au concretizat prin măsuri concrete și încercări de a modela conținutul difuzat, ceea ce, pentru mulți observatori, constituie un pas riscant spre restrângerea libertăților fundamentale garantate de Constituție.
În timp ce administrația insistă că aceste inițiative sunt necesare în lupta împotriva dezinformării și pentru siguritatea națională, critici de mediu și organizații pentru apărarea libertății presei avertizează că, în fapt, se instalează un precedent periculos pentru pluralismul și independența mass-media în Statele Unite.
