Imagini cu simboluri legionare ridică semne de întrebare în Buftea, în timp ce ancheta autorităților continuă
În centrul orașului Buftea, la intersecția străzilor Mărășești și Abator, se află de mai bine de un deceniu o troiță încărcată de simboluri ale Mișcării Legionare, ridicată pe un teren concesionat de primărie unei organizații aparent inofensive, dar cu legături strânse cu persoane apropiate de conducerea locală. Situată pe domeniul public, această construcție, înfățișată de unii ca un simplu monument religios, ascunde, în realitate, implicări controversate ce apar în dezbaterile publice și în anchetele autorităților.
Concesiune controversată și legături familiale
Se pare că terenul pe care a fost amplasată troița a fost atribuit în 2014 către Asociația „Dumnezeu, Neam și Țară”, în urma unui contract de concesiune temporară, dar fără cost, valabil pe toată durata existenței monumentului. Documentele oficiale confirmă că aceasta a fost atribuită la câteva luni după înființarea asociației, iar contractul prevedea că monumentul trebuie să fie construit într-un an, termen ce nu a fost respectat.
Mai mult, unul dintre fondatorii și vicepreședinții acestei asociații era Margareta Pistol, sora primarului orașului Buftea, Gheorghe Pistol. Această relație familială ridică semne de întrebare cu privire la transparența și motivele din spatele concesionării terenului, mai ales într-un context în care simbolurile legionare sunt încă sensibile pentru opinia publică și autorități.
Simboluri legionare și controverse naționale
În ciuda faptului că legi codele în privește interzicerea simbolurilor fasciste și legionare, troița din Buftea are pe ea inscripții și decorațiuni ce reprezintă simbolul Gărzii de Fier, unitatea militară a Mișcării Legionare care a fost activă în perioada interbelică și legată de evenimente nedezvăluite pe deplin din istoria României. De câțiva ani, monumentul a suferit modificări, inclusiv extinderea în timpul pandemiei cu o construcție improvizată, din lemn, pe un teren de stat, fără autorizație. Această adăugare a inclus afișe cu „Rugăciunea Căpitanului”, atribuind, astfel, publicului un mesaj explicit legat de figura legionară.
Implicarea acestor simboluri în spațiul public a stârnit reacții vehemente. În timpul pandemiei, construcția improvizată a fost extinsă, dar, după sesizări din partea unor reprezentanți ai opoziției și ai societății civile, construcția ilegală a fost demolată, iar parcela dezmembrată cadastral. Cu toate acestea, terenul a fost ulterior concesionat unei noi organizații, „Dumnezeu, Popor și Țară”, la conducerea căreia se află Adrian Grigoriu, un cunoscut simpatizant al extremistului Mișcare Legionară. Această schimbare de proprietate a deschis un nou circuit de discuții legate de adecvarea și riscul pe care astfel de manifestări le pot avea în contextul actual al României.
Investigații și perspective de anchetă în curs
Sesizarea făcută de consilierul local USR, Bogdan Tobă, a condus la declanșarea unei anchete penale ce vizează modul în care au fost acordate și utilizate terenurile respective. De aproape un an, cazul se află în lucru, iar reprezentanții autorităților încearcă să stabilească dacă au fost încălcate prevederile legale referitoare la simbolurile interzise și la autorizările de construcție.
În ciuda faptului că unele documente și implicări personale sugerează legături cu ideologii extremiste, oficialii continuă să analizeze toate ipotezele pentru a determina dacă s-au încălcat legile și pentru a lua eventuala măsură legală potrivită. La nivel local, comunitatea a fost divizată, unii cu aplauze pentru păstrarea monumentului, alții solicitând demolarea lui, considerându-l un simbol al intoleranței și al extremismului.
Cu toate că ancheta este încă în curs de desfășurare, cazul din Buftea reprezintă o temă sensibilă în discuțiile despre valorile democratice, memoria istorică și modul în care extremismul poate fi propagat în spațiul public sub diverse forme. Rămâne de văzut dacă scandalul va duce la o soluție clară și dacă, în final, autoritățile vor putea asigura că simbolurile extremiste sunt excluse din spațiul public, protejând astfel valorile constituției și ale societății civile.
