Tribunalul București a respins ordonanța președințială depusă de Ilie Drăgan, care avea drept scop suspendarea alegerilor pentru conducerea Federației Române de Fotbal (FRF) programate pe 18 martie. Instanța a motivat decizia prin divergența de interpretare privind mandatul lui Răzvan Burleanu, făcând clar că această interpretare nu putea fi soluționată prin măsuri provizorii.
Decizia instanței a permis desfășurarea normală a alegerilor, în ciuda eforturilor lui Drăgan de a bloca procesul. Răzvan Burleanu a obținut un al patrulea mandat consecutiv, fiind ales cu 258 de voturi, în timp ce Ilie Drăgan a primit doar 5 sufragii.
Motivarea Tribunalului București: cum a candidat Răzvan Burleanu pentru al patrulea mandat
Tribunalul a subliniat că Răzvan Burleanu a fost ales pentru prima dată în 2014, iar în timpul mandatului său, pe 28 iunie 2014, a fost adoptat un nou Statut al FRF. Acesta prevedea limita de trei mandate, dar modificarea nu a fost aplicabilă retroactiv pentru mandatul obținut anterior. Astfel, Burleanu a fost real選at în 2018 și apoi în 2022, informație confirmată de „Declarația de apel” transmisă Tribunalului de Arbitraj Sportiv de la Lausanne.
Tribunalul a apreciat că, în condițiile în care Statutul a fost modificat ulterior începerii primului mandat, interpretarea normelor trebuie să respecte principiul non-retroactivității. În această lumină, nu rămâne clar dacă Burleanu a încălcat legea statutară, iar această divergență nu poate justifica suspendarea alegerilor printr-o ordonanță președințială.
Problema interpretării și legalitatea candidaturii
Ilie Drăgan susține că modificările statutare trebuie să fie aplicate și retroactiv, ceea ce ar fi condamnat candidatura lui Răzvan Burleanu pentru al patrulea mandat. În schimb, comisiile de analiză ale FRF au considerat că aceste norme nu se aplică în mod retroactiv și astfel, candidatura a fost validată.
Tribunalul a menționat însă că se află în fața unei divergențe de interpretare, și nu într-o situație clară de încălcare. În consecință, nu s-a analizat validitatea legală a candidaturii, ci doar dacă existau motive pentru suspendarea alegerii pe cale provizorie.
Necertitudini legale și urgența deciziei
Tribunalul a explicat că ordonanța președințială reprezintă o măsură temporară, destinată să rezolve probleme urgente, fără a se pronunța asupra fondului litigiului. În acest caz, argumentul lui Drăgan privind „al patrulea mandat” nu a fost considerat suficient pentru a justifica o suspendare.
Instanța a respins cererea, considerând că reclamantul nu a dovedit existența unei situații de urgență cu caracter excepțional. În plus, prejudiciile invocate de Ilie Drăgan au fost catalogate drept ipotetice, nefiind suficiente pentru a justifica sechestrarea procesului electoral.
Reclamanții nu au demonstrat că lipsa suspendării ar putea duce la prejudicii irecuperabile, iar orice eventuală ilegalitate în alegeri poate fi verificată ulterior prin alte căi juridice. Judecătorii au insistat că măsurile cerute de Drăgan erau nejustificate și nu puteau avea o efectivitate imediată.
Primul termen al procesului în fața instanței a fost stabilit pentru 21 aprilie, iar în această dată se va judeca fondul litigiului, dacă va fi cazul.
Cât despre dosarul în care Drăgan contestă alegerile și candidatura lui Burleanu, acesta continuă în instanțele civile, iar procesul are programată o primă înfățișare la acea dată.
Reprezentanții Federației Române de Fotbal rămân sceptici privind problemele legale, dar decizia de neaplicare a suspendării a permis, cel puțin până acum, desfășurarea alegerilor în condiții normale. În context, sursele indică faptul că argumentele legale ale lui Drăgan vor fi analizate din nou, dacă va exista o decizie finală în cauză.
