Administrația președintelui Donald Trump se află în centrul unor provocări legale legate de un nou decret executiv menit să controleze modul în care alegătorii pot vota prin corespondență. Această măsură, emisă marți, solicită serviciului postal american să stabilească cine are dreptul de a primi buletine de vot trimise prin poștă, dar este acuzată de opoziție că încalcă Constituția și legile electorale.
Mai multe grupuri de opozanți ai administrației, inclusiv lideri democrati din Congres și organizații civice, au depus plângeri în justiție, afirmând că decretul reprezintă o tentative de intervenție federală în procesul electoral, atribuită în special tentativelor de limitare a votului prin corespondență. Aceștia susțin că măsura încurajează un control disproporționat asupra listelor electorale și poate duce la excluderea alegătorilor eligibili, precum cei care se mută sau devin cetățeni naturalizați în perioada premergătoare alegerilor.
O încercare de control federal asupra votului, acuzată de partide de opoziție
Decretul semnat de Trump cere agențiilor federale să folosească baze de date interne pentru a crea o listă a „cetățenilor eligibili” și apoi să o distribuie către state. Potrivit criticilor, această inițiativă ar încălca legislația privind confidențialitatea și ar putea duce la formarea unui dosar personal al cetățenilor, în stilul romanului distopic „1984”, de George Orwell.
Un sector al opozanților argumentează că această listă ar putea fi folosită pentru a respinge ilegal anumite buletine de vot, în special cele trimise prin poștă. Plângerea depusă în instanță explică că „în esență, Ordinul urmărește să interpună un mecanism federal de verificare a voturilor, atribuind poștei rolul de a decide cine are dreptul de a vota”. Aceștia mai adaugă că, în mod practic, se cedează autoritatea statelor și Congresului în domeniul electoral, atribuții suprimate de Constituție.
De asemenea, criticii relevă că folosirea bazelor de date existente, precum programul SAVE, nu duce întotdeauna la rezultate exacte, iar erorile au fost deja semnalate de administratorii electorali. Un alt aspect contestat se referă la aspectele legate de confidențialitate și protecția datelor personale, legifernate de legislația privind dreptul la intimitate.
Riscul de purge și abuz administrativ, în opinia opozanților
Grupurile contestatare consideră că decretul ar putea determina excluderea din liste a unor alegători eligibili, fiind vizată în special persoanele care se mută sau au devenit cetățeni după stabilirea datelor-limită de 60 de zile înainte de alegeri pentru procesarea listelor. În plus, măsura prevede ca USPS să transporte numai buletinele de vot către anumite state, conform unor criterii strict impuse de ordin, ceea ce ar conferi serviciului postal un control unilateral asupra procesului electoral.
Un alt aspect controversat este utilizarea datelor pentru întocmirea unei liste de „cetățeni” în scopul verificării eligibilității, ceea ce, potrivit criticilor, încalcă Legea privind confidențialitatea și poate duce la discriminare sau erori în procesul de identificare a votanților. Mai mult, mai multe organizații civice au raportat că, deși Guvernul dispune deja de un program numit SAVE pentru verificarea listelor electorale, utilizarea acestuia a generat frustrări și neîncredere din partea administratorilor electorali.
Trump periclitează, astfel, actualul sistem de vot, în condițiile în care inițiativele legislative de restricționare a drepturilor de vot, formulate în Congres, întâmpină dificultăți din cauza opoziției din partea democratilor. În mediul politic, acțiunea executivului a fost criticată ca fiind motivată politic și ca o încercare de a limita participarea alegătorilor la scrutinul următor.
Ordinul executiv urmează să fie implementat în zilele următoare, dar rămâne să se vadă dacă va fi supus unor contestații legale, având în vedere avantajele și riscurile invocate de opoziție. Până acum, peste douăzeci de organizații civice și lideri politici au semnat împotriva măsurii, iar procesul legal continuă. În data de 5 aprilie, o instanță federală din Washington va analiza plângerile depuse împotriva acestui decret, într-un caz cu implicații majore asupra procesului electoral din Statele Unite.
