Transformarea Dâmboviței: de la albia betonată la un coridor verde-albastru până în 2035
Bucureștiul se pregătește pentru o schimbare radicală a malurilor Dâmboviței, râul care până nu demult era perceput mai degrabă ca o barieră urbană decât ca o resursă de natură și recreere. Planul este ambițios: până în 2035, albia betonată va fi transformată într-un coridor verde-albastru, menit să înveselească orașul, să aducă biodiversitate și să lege cartierele într-un mod în care acest spațiu să devină un adevărat vector de revitalizare urbană. Inițiativa face parte din proiectul „Dâmbovița Apă Dulce”, lansat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, și reprezintă o abordare inovatoare pentru a integra complet râul în viața bucureștenilor.
### Reabilitarea malurilor și beneficiile pentru oraș
Proiectul, care trebuie finalizat în 2025, urmărește nu doar înfrumusețarea zonei, ci și o serie de beneficii concrete pentru răcorirea și protejarea Bucureștiului. În plin sezon estival, temperaturile pot depăși adesea limitele suportabile, iar albia betonată a Dâmboviței contribuie la crearea de efecte de seră și uriașe disconforturi termice. „Un astfel de proiect este mai mult decât o înfrumusețare a unei resurse, care este apa Dâmboviței. Pe lângă partea de spațiu public, el devine un mijloc esențial în răcorirea orașului în perioadele de caniculă și are și funcțiunea de a proteja orașul de inundații”, explică arhitectul Teodor Frolu, co-fondator al asociației. Înlocuirea corpurilor de beton cu vegetație și infrastrucutură verde va contribui, astfel, la reducerea temperaturilor urbane și la gestionarea mai eficientă a apelor pluviale.
### O viziune pentru un București conex și biodivers
Concursul „Dâmbovița 2035”, organizat în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, a reprezentat un moment critic în procesul de transformare. În cadrul competiției, au fost înscrise 29 de proiecte, din care au fost selectate șase soluții inovatoare ce pot modela radical zona Dâmboviței. Aceste propuneri vizează nu doar înlocuirea albiei de beton, ci și dezvoltarea unor spații de relaxare, de agrement și de observare a biodiversității specifice râului. De asemenea, schimbările prevăd o conectare mai eficientă a cartierelor, creând coridorul verde-albastru care poate deveni inima urbană a Bucureștiului, un spațiu pentru oameni și natură.
### Conceput pentru viitor, începutul pentru astăzi
O altă componentă importantă a viziunii o reprezintă regenerarea Splaiului Unirii, care, odată cu finalizarea autostrăzii de centură A0, ar putea deveni un adevărat spațiu pietonal și verde. În prezent, Splaiul funcționează ca un fel de „tub” de trafic, un traseu de tranzit care limitează funcțiile civile ale malurilor Dâmboviței. În plus, arhitectul Frolu susține că — dacă lucrările și investițiile în zone precum Piața Unirii, Lacul Morii sau alte puncte strategice continuă conform planului — termenul de finalizare ar putea fi avansat cu câțiva ani, ceea ce înseamnă o revitalizare mai rapidă a zonei.
Această schimbare nu este doar o curățenie urbană sau o reamenajare estetică, ci o reconstrucție a relației bucureșteanului cu râul. Într-o perioadă în care orașele din întreaga Europă investesc în proiecte de acest gen, Bucureștiul pare pe cale să își exprime și el potențialul de a deveni mai verde, mai respirabil și mai conectat cu natura care încă pulsează în mijlocul urbanului. Trecerea de la beton la biodiversitate, de la barieră la punte, rămâne un proiect de durată, dar chiar și cele mai mici schimbări de azi pot deschide rapid drumul către o viață urbană mai sănătoasă, mai frumoasă și mai sustenabilă.
