Examenul de titularizare, considerat mult timp piatra de temelie a carierei didactice în România, ar putea fi depășit de realitățile sistemului educațional. În 2026, rolul său este pus sub semnul întrebării, mai ales în contextul recomandărilor internaționale care sugerează o reformă profundă. Analiza actualului sistem și a posibilelor îmbunătățiri a fost realizată cu ajutorul a doi profesori români: Doru Căstăian și Vali Neagu.
Ce presupune titularizarea în prezent
Titularizarea este concursul național prin care profesorii pot obține un post permanent în învățământul preuniversitar de stat. Acest proces este echivalentul unui examen de angajare cu consecințe semnificative, oferind stabilitate profesională. Profesorii netitulari predau ca suplinitori, fiind angajați pe perioade determinate.
Concursul are loc anual și include o inspecție la clasă și o probă scrisă. Punctajul minim pentru titularizare este 7 la ambele probe. Cei care obțin note între 5 și 7 devin suplinitori.
Stabilitate sau plafonare?
Doru Căstăian, profesor de Științe Sociale, identifică două aspecte problematice ale titularizării. Stabilitatea, deși teoretic un avantaj, poate duce la plafonare. Lipsa presiunii poate conduce la o stare de confort care limitează dezvoltarea profesională.
Rigiditatea sistemului este o altă problemă. Accesul și ieșirea din sistem sunt dificile. Profesorii cu vocație care nu reușesc să obțină note mari la concurs pot rămâne în afara sistemului, în timp ce alții, cu note mai mici, se pot titulariza.
Căstăian critică, de asemenea, faptul că examenul evaluează cunoștințe, nu competențe. Inspecțiile la clasă nu reflectă întotdeauna abilitățile reale ale profesorilor. El pledează pentru o monitorizare mai eficientă a cadrelor didactice, realizată într-un spirit constructiv și colegial.
Recomandări pentru schimbare
Vali Neagu, profesoară de Limba și Literatura Română, subliniază trei avantaje ale titularizării: standardul național, limitarea numirilor pe relații și criteriul obiectiv de departajare. Totuși, subliniază și ea limitele sistemului, mai ales în ceea ce privește evaluarea competențelor didactice reale.
Neagu consideră necesare evaluări periodice, axate pe competențe și adaptabilitate. Aceste evaluări ar trebui să verifice dacă profesorii utilizează metode moderne și dacă strategiile lor didactice produc învățare autentică.
Ambele cadre didactice sunt de acord că sistemul actual are nevoie de reformă. Printre schimbările propuse se numără reducerea ponderii probei scrise, introducerea unui stagiu practic evaluat serios și corelarea examenului cu posturi reale. Neagu menționează ca model sistemul din Republica Moldova, unde gradele se reconfirmă o dată la cinci ani.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a analizat sistemul românesc de titularizare în două rânduri și a recomandat înlocuirea examenului cu un sistem de evaluări periodice pentru recertificare. Fostul ministru al Educației, Daniel David, a propus un „examen național de licențiere în învățământ”, urmat de evaluări periodice.
Sursa: Adevărul
