Croația reintroduce serviciul militar obligatoriu, iar sute de tineri s-au prezentat deja pentru a începe instruirea, marcând astfel revenirea la această practică după o pauză de aproape 15 ani. Deși oficialitatea a anunțat că această măsură face parte dintr-un plan de consolidare a apărării naționale, reacțiile din societate sunt diverse, iar impactul asupra tinerilor și părinților este resimțit la nivel național.
O revenire surprinzătoare, cu un număr semnificativ de voluntari
În primele zile de recrutare, aproximativ 800 de tineri s-au prezentat spontan pentru a se alătura programului de formare militară. Cei mai mulți dintre ei, mai mult de jumătate, au ales să participe voluntar, chiar dacă nu au fost oficial citați. Este o mișcare care a surprins și oficialii, dar și publicul larg. În plus, o proporție notabilă a recruților este formată din femei, deși participarea lor nu este obligatorie.
Recruții se prezintă la unități din trei locații din Croația, unde vor fi primiți cu echipament și repartizați în dormitoare. Tihomir Kundid, șeful Statului Major al Forțelor Armate, afirmă că “au fost scoși din mediul civil” pentru a se concentra pe instruirea militară. Cu toate acestea, el asigură părinții că “recruții vor fi tratați cu grijă” și vor fi familiarizați progresiv cu noile condiții, pentru a evita stresul excesiv.
Programul de instruire, mai complex și mai variat ca niciodată
Potrivit oficialilor, programul de pregătire va fi unul „foarte dinamic şi foarte interesant”. Tinerii vor avea parte nu doar de pregătire militară tradițională, ci și de cursuri despre controlul dronelor, protecție împotriva acestora, tehnici de război cibernetic și contramăsuri. Această abordare reflectă noile standarde ale armatei croate, care își dorește astfel un personal bine pregătit pentru un兵a în continuă schimbare.
Generalul Kundid a adăugat că instruirea va fi adaptată pentru a reduce stresul și pentru a familiariza pas cu pas recruții cu mediul militar, precum și cu tehnologiile moderne. “Îi vom familiariza pas cu pas, pentru a nu resimți prea mult stres”, a declarat el. În același timp, atrage atenția asupra faptului că această inițiativă survine într-un context geopolitic sensibil, cu situația de securitate din regiune fiind din ce în ce mai incertă.
Reacția autorităților și răspunsul societății
Ministrul apărării, Ivan Anusic, subliniază că situația de securitate a Croației s-a schimbat radical odată cu escaladarea conflictului din Ucraina și cu acțiunile Rusiei în Europa de Est. El afirmă că “situația din Croația și din vecinătatea noastră era stabilă, dar acum este complet diferită.” Anusic avertizează că, din cauza evoluțiilor regionale și globale, armata croată trebuie să fie pregătită să răspundă oricăror provocări.
Reintroducerea serviciului militar obligatori a generat, însă, și reacții critice. O parte a societății își exprimă îngrijorarea legată de posibilele efecte asupra tinerilor, precum și de impactul asupra societății civile. De asemenea, minoritatea de persoane care refuză serviciul militar, invocând conștiința, vor trebui să îndeplinească patru luni de serviciu civil, fiind remunerate cu mai puțin de jumătate din indemnizația de 1.100 de euro a unui recrut militar.
Impactul regional și posibilele efecte pe termen lung
Croația devine unul dintre cele zece state NATO care au decis să reintroducă serviciul militar obligatoriu. În acest context, vecinii din Slovenia și Serbia analizează și ei posibilitatea de a urma exemplul croat. În Slovenia, dezbaterile privind reintroducerea serviciului militar au devenit tot mai intense, în condițiile în care opoziția a lansat inițiative în acest sens înainte de alegeri.
Președintele Serbiei a anunțat recent că în următoarele 12 luni, serviciul militar obligatoriu va fi reluat la scară largă, iar bugetele pentru apărare au fost majorate semnificativ. Această situație a creat tensiuni și în regiune, în special în Kosovo și Bosnia, unde oficialii exprimă îngrijorări privind escaladarea și înmulțirea armamentului.
După anunțul croat de reintroducere a serviciului militar, analistul în probleme de securitate James Ker-Lindsay avertizează asupra impactului regional. “Orice dezvoltare militară în Balcani face regiunea mult mai puțin sigură, deoarece fiecare țară interpretează aceste măsuri ca fiind îndreptate împotriva sa,” spune el.
Croația plănuiește să instruiască anual aproximativ 4.000 de tineri, pe fondul unui efort de a reînnoi și întări capacitățile armatei naționale. Inițiativa este considerată un semn clar al noii realități geopolitice, dar și o provocare pentru stabilitatea regională.
