Hubert Thuma solicită majorarea fondurilor pentru Ilfov cu 500% în bugetul 2026, acuzând discriminări fiscale și dezechilibre structurale
Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a ieșit cu o declarație vehementă privind proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, reclamând o alocare insuficientă a fondurilor și cerând o creștere de cinci ori comparativ cu anul precedent. Criticile sale vizează în special sistemul fiscal actual, pe care îl consideră depășit și inechitabil, și care, în opinia sa, duce la un dezechilibru accentuat între taxele plătite de ilfoveni și resursele repartizate județului.
Dispută legată de redistribirea fondurilor și modelul fiscal actual
Thuma susține că sistemul fiscal actual, unul care distribuie cotele defalcate din impozitul pe venit, favorizează excessiv Bucureștiul, în detrimentul Ilfovului. “Confiscarea” veniturilor generate de rezidenții județului în favoarea bugetului central și a Capitalei reprezintă o problemă de ordin structural, în opinia sa. Acest lucru se traduce printr-un minus de peste un miliard de lei anual, circa 200 de milioane de euro, sumă provenită din taxele navetiștilor care, deși locuiesc în Ilfov, muncesc în București.
Președintele CJ Ilfov a prezentat o analiză financiară menită să ilustreze această discriminare. Conform calculelor sale, 127.284 de ilfoveni angajați în București plătesc lunar impozite totale de aproximativ 775 de lei fiecare. Dacă se face un simplu calcul, suma totală a impozitelor plătite de acești salariați se apropie de 1,18 miliarde de lei anual, echivalentul a peste 200 de milioane de euro, care ar trebui să revină județului, în cazul unei redistribuiri echitabile.
Este de remarcat că în 2025, Ilfovul a primit doar 100 de milioane de lei din cotele defalcate, deși legea prevedea un procent de 1,5% din impozitul pe venit repartizat Primăriei Generale a Capitalei, ceea ce intensifică nemulțumirea autorităților județene. În contextul acestor disfuncționalități, Thuma cere adoptarea unui model de buget unic metropolitan, similar celui propus de primarul Capitalei, Ciprian Ciucu. Acesta vizează o redistribuire proporțională cu populația dintre București și Ilfov, astfel încât județul să primească de cel puțin cinci ori mai mult din impozitul pe venit global decât în prezent.
Impactul nejustificat asupra infrastructurii și a cheltuielilor locale din Ilfov
Discuția despre redistribuire are, pe lângă considerente financiare, și implicații evidente asupra infrastructurii și serviciilor publice din Ilfov. Thuma atrage atenția asupra faptului că lipsa fondurilor adecvate pentru județ afectează direct Bucureștiul, care se confruntă cu probleme acute de trafic, gestionare a deșeurilor și infrastructură subdimensionată. “Fără un Ilfov funcțional, Bucureștiul se va sufoca în trafic, deșeuri și ineficiență”, a subliniat oficialul.
De altfel, relația tensionată dintre cele două entități administrative nu este doar despre bani. În ultimele luni, Ilfovul s-a confruntat cu scandaluri de corupție, culminând cu cazul primarului din Otopeni, acuzat de DNA că ar fi furat șapte milioane de euro din fonduri destinate canalizării. Hubert Thuma însuși are un trecut problematic, fiind condamnat definitiv pentru fapte de corupție în 2014. În plus, fostul vicepreședinte al CJ Ilfov a fost condamnat pentru influențare a primarilor, în încercarea de a obține foloase necuvenite.
Context politic și provocări administrative
Divergențele privind finanțarea Ilfovului au un substrat mai amplu, legat de autonomia locală și de modul în care cadrul fiscal influențează dezvoltarea județului. Thuma a apelat chiar la citate ale fostului primar al Oradei, Ilie Bolojan, pentru a susține ideea că administrațiile locale trebuie să dispună de resurse suficiente pentru a-și duce la îndeplinire proiectele.
Înainte de toate, însă, solicitarea de majorare a fondurilor vine într-un context politic încă instabil, în care transparența cheltuirii banilor publici și lupta împotriva corupției rămân priorități majore pentru cetățenii județului. Pe măsură ce negocierile pentru bugetul 2026 continuă, multe părți se întreabă dacă soluțiile propuse vor fi acceptate, iar Ilfovul va reuși să obțină resursele pe care le consideră juste și necesare pentru dezvoltare.
Pentru moment, discuțiile ard în cercurile administrative, în așteptarea unor decizii concrete care să readucă echilibrul corespunzător între capitalele și județele din zonă, dar și pentru a reforma sistemul fiscal care, în ochii conducătorilor din Ilfov, nu mai servește intereselor locale.
