Recuperarea coifului de AUR de la Cotofenești și a celor trei brățări dacice, furate anul trecut din Muzeul Drents din Olanda, a devenit oficială, anunță surse din partea autorităților române și olandeze. În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, tezaurul în valoare de peste 5,7 milioane de euro a fost recuperat, fiind ridicat de operațiuni ale poliției olandeze și confirmat ulterior de Ministerul de Externe al României. Ancheta în continuare are ca obiectiv identificarea și prinderea celor implicați în fapta deosebit de gravă, care a zguduit comunitatea muzeală și cea a colecționarelor de patrimoniu național.
Reacția autorităților și a specialiștilor
Anunțul oficial a fost făcut după ce poliția olandeză a reușit să stabilească locul unde tezaurul a fost ascuns, precum și modul în care a fost furat. Ministerul român de Externe a confirmat pentru HotNews.com că bunurile au fost recuperate, iar Guvernul Olandei a plătit integral despăgirea de 5,7 milioane de euro, destinată să acopere pierderea tezaurului dacic.
„Este o veste extrem de importantă, o dovadă clară a eforturilor internaționale de recuperare a patrimonului național”, a declarat o sursă oficială de la Ministerul Culturii. În plus, autoritățile române și olandeze colaborează strâns pentru a clarifica toate circumstanțele acestei se înfățișează, precum și pentru a preveni astfel de astfel de incidente în viitor.
Cei trei suspecți reținuți la scurt timp după jaf
În cursul anchetei, poliția olandeză a reținut trei bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 36 de ani, dați în urmărire de mai bine de un an. Douglas Chesley W., Bernhard Z. și Jan B. sunt suspectați că au utilizat dispozitive explozive, inclusiv artificii, pentru a sparge ușa exterioară a muzeului și a pătrunde în incintă. În urma unor audieri și anchete amănunțite, aceștia au negat implicarea sau au refuzat să ofere detalii despre piesele furate.
Procurorii olandezi se concentrează acum pe identificarea tuturor celor implicați în această operațiune de o foarte mare gravitate, considerată unul dintre cele mai spectaculoase furturi de patrimoniu din Europa din ultimii ani.
Momentul faptei și modul în care a avut loc jaful
Infracțiunea a avut loc într-un interval foarte scurt. Trei bărbați au pătruns în muzeu în doar trei minute, spargând o ușă exterioară cu artificii, apoi distrugând două vitrine cu un baros. Lucrarea, care a consumat mai puțin de patru minute, a permis acuzaților să fugă cu coiful de AUR de la Cotofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., și cu cele trei brățări dacice de AUR de la Sarmizegetusa Regia, datate în a doua jumătate a secolului I î.Hr.
Când poliția a sosit la fața locului, numai 15 minute mai târziu, făptașii fuseseră deja dispăruți. Între timp, cercetările au indicat că acest jaf a fost planificat cu minuțiozitate, iar echipa de anchetatori încearcă acum să stabilească dacă hoții au colaborat cu alte persoane sau dacă au fost sprijiniți de rețele specializate în traficul cu piese de patrimoniu.
Contextul internațional al furtului
Colecția care conținea coiful de AUR și brățările dacice fusese expusă în cadrul unei expoziții intitulată „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”, organizată de Muzeul Național de Istorie din București, și avea ca scop promovarea patrimoniului arheologic românesc la nivel internațional. În perioada expunerii, aceste artefacte au fost prezentate ca fiind extrem de valoroase și de important cultural.
De altfel, ca urmare a furtului, guvernul neerlandez a fost nevoit să plătească integral despăgubiri, într-un gest de responsabilitate față de patrimoniul cultural al României. Reprezentanții României salută recuperarea, dar rămân cu întrebări legate de modul în care bunurile au fost furate, precum și de eventuali complici care încă nu au fost prinși.
O consecință dureroasă pentru patrimoniul național
Furtul a reprezentat o lovitură grea pentru patrimoniul național al României, fiind vorba de artefacte unice, datând din evul celtic și dac, care păstrează tainele unei epoci de mult apusă. Recuperarea, cu toate că reprezintă o victorie pentru autorități, nu șterge însă pierderea moralei și a valorii culturale pe care aceste piese le reprezentau.
În timp ce ancheta continuă și autoritățile își reafirmă determinarea de a face lumina în cazul acestei fapte, comunitățile muzeale și cultural-istorice din România așteaptă mai multe răspunsuri despre modul în care au fost potențialhtat și protejate aceste comori. Restul acestei povești rămâne încă de spus, pe măsură ce autoritățile din ambele țări avansează în anchetă și caută să prevină astfel de incidente pe viitor.
