Peste 450 de blocuri din București rămân fără apă caldă și căldură de aproape o lună, după o avarie majoră la CET Sud
Locuitorii din cele mai populate zone ale Capitalei se confruntă cu una dintre cele mai grave crize ale sistemului de termoficare din ultimele decenii. De aproape o lună, peste 450 de blocuri din București nu beneficiază de apă caldă și încălzire, într-un moment în care temperaturile au coborât până la -12 grade noaptea. Problema a fost generată după o avarie majoră la CET Sud, care nu a putut fi remediată în termenul estimat inițial, și încă persistă, afectând mii de locuințe din capitale.
Defecțiunea de la CET Sud și impactul asupra locuitorilor
În dimineața zilei de 4 ianuarie, o fisură a cauzat un avariu semnificativ la cazanul de abur nr. 4 de la CET Sud. Conform informațiilor transmise de ELCEN, operatorul centralei, problema s-a produs în urma unei fisuri a unei țevi aflate sub supraveghere tehnică de câteva zile. Avaria, care s-a resimțit în principal în Sectoarele 2 și 3, a redus cu aproape o treime capacitatea de funcționare a centralei, sistemul fiind operat la doar 62% din capacitatea sa normală. Peste 3.500 de blocuri au rămas fără agent termic, iar impactul s-a resimțit acut în condițiile în care gerul de afară nu a încetat.
De la producerea acestei defecțiuni, autoritățile și furnizorii de servicii s-au aflat în încercarea de a gestiona criza, dar reabilitarea nu a fost la fel de rapidă precum sperau mulți bucureșteni. Termoenergetica, compania subordonată Primăriei Capitalei, a anunțat inițial că problema va fi remediată până pe 7 ianuarie, însă termenul a fost amânat ulterior pentru data de 12 ianuarie, din cauza deteriorării rețelei și a unor deficiențe structurale.
Pasarea responsabilității și eforturile de reparație
După remedierea fizică a avariei la CET Sud, la începutul lunii ianuarie, s-a constat că agentul termic nu ajungea în apartamentele bucureștenilor. În încercarea de-a explica această situație, Termoenergetica a invocat faptul că livrarea a fost perturbată de „debit insuficient pentru livrare apă caldă de consum și încălzire furnizat de CET Sud”, așa cum a justificat compania pe 8 ianuarie. În același timp, ELCEN, administratorul termocentralei, a dat vina pe stare rețelei de distribuție, afirmând că infrastructura este în rău statut și nu poate susține parametrii de funcționare optimi în condițiile actuale.
Această dispută între cele două entități a prelungit criza, iar locuitorii au fost nevoiți să îndure temperaturi extrem de scăzute, fără asigurarea unui serviciu de bază. Noul termen pentru reluarea normală a alimentării cu apă caldă și căldură a fost estimat pentru 16 ianuarie, însă, din cauza problemelor tehnice, acesta a fost și el depășit, atingând o nouă dată de referință: 31 ianuarie.
Situație critică și perspective pentru următoarele zile
Situația a devenit și mai alarmantă după constatarea că centralele ELCEN funcționează, în prezent, cu un adaos de aproximativ 300 de tone de apă pe oră peste limita de avarie, pentru a asigura un anumit nivel de temperatură în condițiile gerului extrem. Această suprasarcină, care depășește cu mult parametrii normali, poate duce pe termen lung la deteriorări și mai grave ale infrastructurii.
În ultimele zile, autoritățile au recunoscut că situația rămâne critică, fiind înregistrate probleme de „funcționare deficitară a apei calde de consum și a încălzirii”, din cauza eforturilor de echilibrare hidraulică a întregii rețele termice. În condițiile în care nu s-au găsit soluții rapide și eficiente, a fost precizat că ultima estimare pentru reluarea completă a serviciului este 31 ianuarie. Mulți bucureșteni rămân însă sceptici cu privire la această promisiune, având în vedere istoricul întârzierilor și dificultăților din ultimele săptămâni.
Criza încă nu este depășită, iar locatarii din cele peste 450 de blocuri care și-au petrecut deja aproape o lună în frig încă speră ca situația să fie remediată complet și definitiv. Până atunci, autoritățile și compania ELCEN trebuie să găsească soluții pentru a recalibra sistemul, pentru a face față provocărilor meteo și pentru a asigura în cele din urmă o satisfacție minimă pentru toți cetățenii afectați.
