Recolta de apă irosită din sistemul de termoficare a revenit la valori critice, punând în pericol stabilitatea cozilor capitalei
După doi ani de ușoară ameliorare, sistemul de termoficare al Bucureștiului pare să fi intrat într-o nouă etapă de degradare accelerată. Datele oficiale furnizate de Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) relevă o creștere semnificativă a pierderilor de apă, indicând o situație de alarmă din punct de vedere tehnic și financiar. În timp ce intențiile inițiale de reabilitare și modernizare păreau promițătoare, realitatea din teren pune în discuție viabilitatea actuală a proiectului de asfaltare a sistemului vechi.
Degradarea rețelei și avariile frecvente pun orașul în criză
În ciuda faptului că nu mai sunt incidente majore pe principalele magistrale, sistemul vechi de distribuție a căldurii și apei calde cedează din ce în ce mai des. O avarie recentă la CET Sud a lăsat aproape 3.500 de blocuri fără apă caldă și căldură, fiind a doua avarie majoră în decurs de doar zece zile. Aceasta evidențiază fragilitatea infrastructurii, care, în ciuda eforturilor de reabilitare, pare să se deterioreze mai rapid decât poate fi reparată.
Chiar dacă în 2023 Bucureștiul reușea să reducă semnificativ pierderile de apă, iarna trecută această tendință s-a inversat, semnalând o nouă fază de „criză” în funcționarea sistemului. Datele de la CMTEB indică faptul că debitul mediu anual a urcat, în 2024, la aproximativ 1.998 de tone de apă pe oră, cel mai mare nivel din ultimii ani. Pentru comparație, în 2023, acest indicator a coborât până la 1.802 tone pe oră, un fapt considerat deja un semnal de alarmă.
Prin urmare, pierderile totale aproape că ating pragul psihologic de 2.000 de tone pe oră – cifră pe care doar în anii critici 2021 și 2022 au depășit-o, sugerând o deteriorare accentuată a integrității instalațiilor.
Mozaicul problemelor: infrastructură învechită și lipsă de modernizare
Această situație critică explică și disfuncțiile din ultimele zile, când aplicația Termoalert a indicat o funcționare aproape de 100%. În realitate, însă, centralele ELCEN au avut dificultăți în a susține regimul termic necesar, livrând temperaturi de doar 92 de grade Celsius, față de cele 93-97 grade cerute de operator pentru a face față temperaturilor de -4 grade de afară.
Este un semn clar al impactului pierderilor uriașe din rețea și a circuitului lung al agenților termici. Apa care revine în centrale nu mai poate fi „tratată” corespunzător, punând în pericol echipamentele vechi, nedezvoltate conform normelor de mediu și siguranță. În unele cazuri, instalațiile vechi, închise în 2017 și repornite ulterior fără autorizație și fără echipamente de monitorizare funcționale, au contribuit la agravarea problemei.
De altfel, în urmă cu câțiva ani, s-a dezvăluit că CET Sud trebuia modernizat până la finele anului 2019, pentru a respecta legislația de mediu. Însă, în loc de modernizare, vechile instalații au fost repornite, iar aparatura de monitorizare a emisiilor și a noxelor era defectă.
Istoricul dezastrului infrastructurii și costurile silențioase ale pierderilor
Contextul crizei actuale trebuie urmărit în istoria mai multor epoci de mandaturi ale primarilor capitalei. În timpul mandatului lui Sorin Oprescu, creșterea în volum a adăsuirilor de apă era constantă, dar în perioada Gabrielei Firea, investițiile „pe hârtie” au provocat o explozie a avariilor și o creștere a pierderilor de peste 20% între 2019 și 2020. La preluarea sistemului de către actuala administrație, starea a fost critică, iar îmbunătățirile din anii precedenți au fost relativ egale cu un efort de reparație de scurtă durată.
Pierderile zilnice, de aproape 2.000 de tone de apă, au consecințe directe asupra bugetului municipal, fiind de fapt subvenții uriașe plătite pentru apă irosită. În volum, această cantitate de apă ar acoperi necesarul pentru igiena a 14.691 de apartamente într-o singură oră. În plus, continuarea pomparii a unor volume atât de mari de apă supra-solicită echipamentele ELCEN, accelerând procesul de degradare.
Cu toate că oficial nu există date complete pentru sezonul 2025, termenul final pentru modernizarea completă a rețelelor pare tot mai departe, în ciuda promisiunilor variate și a eforturilor de retehnologizare. În prezent, sistemul se află într-un moment delicat, în care se arată că, indiferent de rezolvările temporare, infrastructura învechită și lipsa investițiilor susținute amenință să transforme orașul într-o zonă vulnerabilă, în care fiecare iarnă poate însemna o nouă criză de resurse și servicii de calitate.
Perspectiva pe termen mediu rămâne incertă, iar autoritățile trebuie să găsească urgent soluții pentru reducerea pierderilor, modernizarea infrastructurii și garantarea unui serviciu fiabil pentru bucureșteni. Totodată, această situație demonstrează cât de fragil este sistemul de termoficare în actuala formulă, iar timpul nu mai poate fi amânat pentru o transformare radicală a rețelei.
