Salariile din administrația locală, considerabil subevaluate și un subiect vechi, revin în prim-plan în contextul crizei economice
Discuția despre salariile din administrația publică locală răsună din nou în peisajul politic românesc, transformându-se într-un punct de dezbatere privind stabilitatea financiară și echitatea salarială în întregul sistem administrativ. Recent, vicepremierul Tanczos Barna a atras atenția asupra faptului că acestea sunt „incorect de mici”, iar problema, deși persistă de ani buni, pare astăzi mai dificil de abordat din cauza contextului economic actual.
Salarii mici, probleme vechi
Tanczos Barna a declarat marți, cu evidență de mare înțelepciune, că „salariile din administrația publică locală sunt incorect de mici”. Această observație nu reprezintă o noutate pentru specialiști sau pentru reprezentanții celor implicați în administrarea locală, însă accentuarea acestui punct în contextul actual devine o problemă acută. El a făcut referire și la eforturile depuse de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), care au semnalat această situație încă din anii 2021-2022, însă soluțiile concrete întârzie să apară.
Contextul economic actual, marcat de inflație ridicată și criza energetică, complică și mai mult posibilitatea de a ajusta salariile într-un mod care să fie perceput ca echitabil și sustenabil. În timp ce, în alte domenii, creșterea salariilor a fost discutată în mod intens și uneori chiar impusă, administrația locală rămâne în zona subfinanțării cronice. În plus, acest decalaj salarial contribuie la scăderea atractivității sectorului, afectând, implicit, și capacitatea de a recruta personal calificat pentru funcțiile publice locale.
De ce rămâne această problemă în coadă de pește?
Experții susțin că problema salariilor mici în administrație are rădăcini adânci în modul de funcționare al sistemului bugetar, unde resursele sunt alocate în mod formal, dar adesea insuficient pentru a acoperi nevoile reale ale angajaților. În plus, în condițiile în care autoritățile centrale sunt în continuare reticente la creșteri salariale semnificative, fiscalitatea și resursele bugetare devin limitatoare.
Este semnificativ și faptul că, deși există semnale de alarmă repetate, acestea au rămas, mai degrabă, în zona recomandărilor decât a acțiunilor concrete. În acest moment, o reevaluare a politicilor de remunerare în administrațiile locale ar putea să răspundă atât nevoilor angajaților, cât și cerințelor cetățenilor pentru servicii publice de calitate.
Perspectiva de viitor și impactul social
Situația salarială în administrație are, fără îndoială, un impact profund asupra calității serviciilor oferite locuitorilor din diverse localități, dar și asupra moralului angajaților. În timp ce problemele se acutizează, autoritățile caută soluții pentru a evita deteriorarea standardelor de management public.
Tanczos Barna speră ca, în ciuda dificultăților actuale, problema salariilor mici să primească o atenție mărită în următoarele dezbateri politice și bugetare. În același timp, perspectivele de a îmbunătăți situația par a fi limitate pe termen scurt, însă nu imposibile, dacă va fi activată o dezbatere sinceră și responsabilă la nivel central și local.
Criza economică și disputa persistentă privind finanțarea administrației locale vor continua să influențeze acest subiect sensibil, însă—așa cum subliniază oficialii—este vital ca, în decursul următorilor ani, să se găsească soluții sustenabile pentru a remunera corespunzător angajații din administrație, atât pentru a menține funcționalitatea instituțiilor, cât și pentru a atrage profesioniști capabili și dedicați serviciului public.
