Un simbol al istoriei naturale a Bucureștiului, un vechi stejar de aproximativ 300 de ani, s-a prăbușit marți, marcând o pierdere dureroasă pentru spațiul urban și memoria sa vie. Agitat de vânturi sau pur și simplu în bătaia timpului, arborele, mărturie a vechilor codri care odinioară acopereau zona, nu a mai rezistat și a căzut, lăsând orașul mai sărac și mai lipsit de trecut.
Pierdere ireparabilă pentru habitatul urban
Stejarul se afla la intersecția bulevardului Ferdinand I cu strada Horei, o locație extrem de vizibilă și încărcată de semnificație. Era singurul din oraș care rămăsese pe strada publică, un adevărat monument viețuind printre blocuri și trafic, simbol al unei epoci îndepărtate când Bucureștiul era înconjurat de păduri latente și codri de oleandri. “S-a dus un mare simbol al Bucureștiului! Stejarul, monument al naturii, de la intersecția bulevardului Ferdinand I cu strada Horei din București nu mai este”, anunța cu tristețe Eco-Civica, organizație dedicată protecției mediului, exprimând durerea comunității pentru această pierdere.
Ulterior, cercetările au confirmat că arborele avea o valoare istorică și ecologică considerabilă, fiind inclus printre cei mai bătrâni și reprezentativi copaci din capitală. În trecut, pădurea din zona respectivă a fost parte integrantă a peisajului natural al Vlăsiei, iar prezența unicului stejar stradal era o punte între trecutul și prezentul orașului.
Birocrația și ignorarea problemei au dus la prăbușire
Deși situația părea să se adreseze cu promptitudine, demersurile pentru salvarea arborelui au fost întârziate și nu au suficient de timp pentru a preveni tragedia. Reprezentanții Eco-Civica susțin că au început actele necesare pentru exproprierea terenului pe care se afla copacul, inclusiv identificarea sursei de poluare și pregătirea proiectelor de intervenție, însă birocrația a fost prea de durată. “Am luat probe de sol iar pământul lua foc de la chibrit, atât de mult era infestat de hidrocarburile provenite de la stația de carburanți”, a explicat reprezentantul asociației, adăugând că, după toate aceste agriculturi dezastruoase, a fost betonată întreaga albie a zonei, fără să se mai poată interveni.
Acest proces de betonare a fost, aparent, motivația finală pentru tăierea arborelui. În toamna anului trecut, în imagini și relatări, zona părea încă ferită de construcții masive, însă, între timp, totul s-a schimbat. Surprinzător, în ciuda eforturilor și a intervențiilor întârziate, ecologiștii consideră că era posibil să se adopte măsuri de conservare mai eficiente, încât să se evite pierderea arborelui în această manieră tragică.
Reflectorul asupra distrugerii mediului în București
Eco-Civica a criticat dur modul în care s-au gestionat aceste probleme, acuzând orașul de „indiferență criminală față de mediul înconjurător”. “Suntem printre cei mai mari distrugători de mediu și facem praf toată țara într-o indiferență criminală. Păcat, mare păcat că nu am conservat acest simbol natural unic al orașului nostru!”, a transmis organizația, accentuând necesitatea unor măsuri mai ferme și de o mai mare responsabilitate pentru protejarea patrimoniului natural.
După prăbușirea copacului, întreaga comunitate rămâne cu un gust amar, fiind conștientă de valoarea simbolică pierdută. În timp ce autoritățile locale par să fi acționat prea târziu, preocuparea rămâne asupra ce lecții pot fi învățate pentru a preveni astfel de tragedii în viitor. În pofida acestui eveniment, unele voci speră că noul cadru legislativ și eforturile civice vor permite reînființarea unor zone verzi și protejarea altor sequoia sau stejar care pot încă să răzbească timpul și nepăsarea. Pentru moment, însă, capitala trebuie să se convingă că fiecare copac are dreptul la viață, iar pierderea unui astfel de simbol este un semnal de alarmă pentru întreaga societate.
