Reorganizarea întârziată a STB: planuri de reducere a costurilor sau manevre de etapizare politică?
Ultimele mișcări din cadrul Societății de Transport București (STB) ridică semne de întrebare cu privire la intențiile reale ale conducerii. În ciuda anunțului oficial, care vorbește despre un „Plan de eficientizare și de întărire a disciplinei financiare”, realitatea pare a fi diferită, urmărind mai mult păstrarea bordului de conducere decât restructurarea efectivă. Documentul aprobat recent de Consiliul de Administrație menționează explicit reducerea funcțiilor de conducere cu 30% și a celor de directori cu 50%, măsuri anticipate să se aplice din 1 martie 2026, însă până acum, aceste schimbări sunt doar la nivel de fațadă.
O iluzie a tăierilor de costuri și o păstrare a controlului
Principalul efect vizibil al măsurilor anunțate pare a fi, în realitate, o simplă schimbare de ecusoane și titluri, fără impact concret asupra peisajului de salarii sau a structurii operatorului de transport. Impactul financiar al acestor reduceri, estimat la 78.000 de euro pe lună, reprezintă doar o picătură într-un ocean cu un buget anual de peste 230 de milioane de euro pentru salarii. În aceste condiții, măsura nu se poate considera decât o mutare umbrală, mai ales în contextul în care fondul de salarii deja consumă peste jumătate din buget.
De fapt, adevărata intenție pare a fi conservarea intereselor celor aflați deja la conducere, a celor care, chiar dacă sunt „demiși” formal, rămân în posturi de execuție sau de coordonare, păstrând astfel pârghiile de putere și control asupra funcționării companiei. În final, nimeni nu pleacă din sistem; șefii își păstrează avantajele, doar cu o denumire diferită a funcțiilor, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sinceritatea acestor reforme, în condițiile în care sindicatele, precum cel condus de Vasile Petrariu, rămân departe de orice contestare a acestei politici birocratice.
Reajustări administrative cu efect slabil asupra transparenței și eficientei
Planul de restructurare prevede, de asemenea, o serie de desființări și comasări de departamente și servicii, menite, în teorie, să eficientizeze sistemul. Astfel, mai multe direcții, inclusiv cele permanente, precum Managementul Resurselor Umane sau Controlul Intern, urmează să fie desființate și integrate în structuri mai mari. În plus, unele funcții și servicii de bază, precum achizițiile sau comunicarea, se vor consolida, ceea ce, în practică, poate avea efecte neașteptate.
Desființarea unor direcții mari, precum cea de Vânzare și Patrimoniu, și trecerea atribuțiilor către alte servicii, păstrează însă același număr de posturi, doar cu denumiri diferite, consolidând, de fapt, uneori, și mai mult controlul asupra proceselor interne, în condițiile în care procesul decizional devine tot mai centralizat. În același timp, desființarea Departamentului de Protecție a Mediului și alipirea sa la un nou departament social, cu atribuții care acoperă domenii foarte diverse, ridică semne de întrebare cu privire la coerența acestor măsuri.
Ultimul verdict: păstrarea status quo-ului sub masca reformei
Întreaga reorganizare, justificată de conducerea companiei prin necesitatea „asigurării sustenabilității financiare pe termen lung” și „atingerii obiectivelor manageriale”, pare, în realitate, o manieră de a păstra ordinea în sistem, fără a lua în calcul o adevărată reformă structurală. În plus, textul oficial face clar că, de fapt, toți cei demiși vor fi relocați în poziții de execuție, păstrându-și drepturile și poziția în lanțul decizional, doar sub o denumire diferită.
Această situație întreține iluzia unei reorganizări, în timp ce ea contribuie, cel mai probabil, la continuarea păcii sociale, cu prețul unei transparențe reduse și a menținerii unei structuri birocratice greoaie. În contextul în care autoritățile locale și principalele părți interesate cer măsuri concrete de transparentizare a subvențiilor și de reducere a riscurilor financiare, aceste mutări administrative par a fi doar o etapă de etapizare a unor decizii mai ample, cu efecte încă nedisclosed față de public și angajați. Și, în final, totul pare să se învârtă în cerc, păstrând status quo-ul în buna tradiție a birocrației românești.
