Primele zile ale măsurii de reducere a programului de lucru la STB devin realitate, odată cu intrarea în vigoare a programului de patru zile pe săptămână pentru aproximativ 4.500 de angajați. Anunțată ca parte a unui plan amplu de redresare financiară, această decizie atrage deja critici din partea sindicatelor și ridică semne de întrebare asupra viitorului serviciului public de transport al Capitalei.
Reducerea programului și a salariilor — o soluție temporară cu impact major asupra angajaților
De luni, 9 martie, angajații din categoriile vizate lucrează doar patru zile pe săptămână, cu o reducere salarială de 20%. Această măsură, care ar urma să fie aplicată pentru o perioadă de două luni, face parte din strategia de economisire propusă de conducerea companiei în cadrul unui pachet de 12 măsuri menite să reducă cheltuielile. În total, aproape 4.500 de salariți sunt afectați, dintre aceștia fiind și 200 de angajați în funcții de conducere. În ciuda acestei decizii, personalul de întreținere din depouri și autobaze, conducătorii auto, precum și maiștrii din durii depourilor, sunt exceptați de la această reducere temporară.
Conform estimărilor, această măsură va genera o economie de aproximativ 7,3 milioane de lei lunar. Însă, în ciuda speranței unor rezultate financiare imediate, decizia a fost percepută ca fiind una dură și lipsită de o consultare sinceră cu toate părțile implicate. Sindicatul Transpublic, condus de Valer Ciobănescu, critică aspru această abordare, reclamând lipsa unor măsuri sociale complementare pentru angajați, mai ales pentru cei cu venituri mici. „Au făcut în așa fel încât să lovească în muncitorii de jos, șefii cu salarii mari nu sunt afectați cu nimic”, a declarat liderul sindical.
Controverse și opoziție la planurile de restructurare
Impactul măsurii a stârnit dezbateri și în cadrul sindicatelor minoritare, care consideră că dialogul a fost insuficient. Singurele negocieri avute până acum au fost cele cu sindicatul condus de Vasile Petrariu, partener al PSD în cadrul companiei. Reprezentanții sindicaliști resping, astfel, ideea unor restructurări care să nu fie însoțite de măsuri sociale solidare, și recomandă, mai degrabă, o reorganizare care să evite perturbarea serviciului public și reducerea considerabilă a veniturilor angajaților.
Planul de reducere a cheltuielilor cuprinde, pe lângă programul redus, și propuneri precum diminuarea orelor suplimentare, stoparea promovărilor și a angajărilor, precum și reevaluarea sistemului de tarifare. În plus, strategia prevede și oportunitatea de a suplimenta veniturile companiei prin publicitate pe anumite trasee și închiderea unor capitole de cheltuieli considerate neesențiale.
Perspective și controverse pentru viitorul transportului public în București
Deși conducerea companiei susține că aceste măsuri sunt esențiale pentru a aduce stabilitate financiară, criticii afirmă că o eficientizare reală nu trebuie să se facă prin sacrificarea salariilor și a condițiilor de muncă. Liderii sindicali cer o reorganizare inteligentă, care să vizeze eliminarea funcțiilor redundante și eficientizarea proceselor interne, fără a pune presiune inutilă pe angajați și fără a compromite calitatea serviciilor publice.
De altfel, planurile mai prevăd și eșalonarea datoriilor istorice ale companiei, care au depășit 1,4 miliarde de lei, în contextul crizei financiare continue a operatorului de transport. Perspectivele pentru următoarele luni rămân incert, în condițiile în care presiunea asupra bugetului companiei și nemulțumirea angajaților continuă să se intensifice.
În timpul în care autoritățile încearcă să stabilească un echilibru între reducerea costurilor și asigurarea unui serviciu de calitate pentru cetățeni, viitorul transportului public în Capitală pare să fie marcat de o perioadă de tensiune și de încercări de reforme care, cel puțin deocamdată, generează mai multe întrebări decât răspunsuri.
