STB reduce programul de lucru la patru zile pe săptămână, începând de luni, 20 aprilie. Măsura, aplicată pentru o perioadă de trei luni, vizează aproximativ 4.500 de angajați și va duce la scăderea salariilor. Decizia a fost luată de directorul general al Societății de Transport București (STB), Andrei Dinculescu-Bighea, ca parte a unui plan de reducere a cheltuielilor.
Primarul General Nicușor Ciucu a sugerat posibilitatea intrării în insolvență a companiei, din cauza datoriilor acumulate de 1,6 miliarde de lei la Administrația Fiscală (ANAF). Inițial, măsura de reducere a programului de lucru trebuia să intre în vigoare la începutul lunii martie.
Angajații afectați și excepțiile
Reducerea săptămânii de lucru la patru zile va afecta personalul TESA, integral, precum și personalul de conducere. Restul angajaților, personalul de întreținere și controlorii vor fi, de asemenea, incluși. O parte dintre angajați vor avea zilele libere stabilite de șefii de departamente, prin repartizare lunară.
Sunt exceptați de la această măsură angajații de întreținere din depouri și autobaze, conducătorii auto și maiștrii aferenți depourilor. De asemenea, personalul de conducere și angajații TESA, cu excepția maiștrilor și a psihologilor, vor avea liber în fiecare vineri, în perioada 20 aprilie – 20 iulie.
Impactul financiar și reacțiile sindicatului
Calculul jurnalistic arată o reducere salarială de 20% pentru angajații afectați. Conform planului de redresare financiară, se estimează o economie de circa 7,3 milioane de lei pe lună. Propunerea inițială prevedea aplicarea programului redus timp de șapte luni, dar a fost modificată în urma obiecțiilor ridicate de Sindicatul Transportatorilor din București.
Liderul sindicatului Transpublic, Valer Ciobănescu, critică decizia, susținând că măsura lovește în special muncitorii de rând, în timp ce șefii cu salarii mari nu sunt afectați. Acesta subliniază necesitatea unei eficientizări reale, care să nu afecteze serviciul public sau angajații companiei.
În paralel, STB a achiziționat servicii de monitorizare a presei, în valoare de peste 15.000 de euro, pentru a primi „alerte în timp real”.
