Conform Go4IT: SpaceX pregătește o extindere majoră a constelației sale de sateliți Starlink, ceea ce ar putea duce la o creștere semnificativă a cererii pentru lansări spațiale. Conform estimărilor TrendForce, piața globală a lansărilor de sateliți ar putea atinge 40,4 miliarde de dolari până în 2028, un salt considerabil de la 29,3 miliarde de dolari anticipați pentru 2026.
Această creștere este alimentată, în mare parte, de lansarea primei generații de sateliți Starlink V3. Aceștia utilizează antene de tip phased-array cu 2.048 de elemente și operează la o altitudine orbitală redusă. Noua generație promite conexiuni cu latență extrem de scăzută și introduce serviciul Direct-to-Cell, permițând conectarea directă la telefoane mobile.
Starlink coboară altitudinea sateliților
Cererea tot mai mare pentru internet prin satelit în zonele suburbane și la periferia orașelor a determinat Starlink să treacă de la sateliții V2 Mini la noua generație V3. Sateliții V2 Mini operează la altitudini de peste 500 de kilometri, însă aglomerarea orbitelor a ridicat probleme. Prin urmare, Starlink a redus altitudinea pentru V3 la aproximativ 350 de kilometri, o mișcare menită să diminueze interferențele în benzile Ka și Ku.
TrendForce anticipează că această schimbare va permite o latență de la un capăt la altul sub 20 de milisecunde, cu viteze medii de upload între 100-200 Mbps și de download de 1-2 Gbps. Noile servicii vor fi disponibile în principal pentru utilizatorii din zonele suburbane din Statele Unite, Brazilia, Chile și Argentina.
Sateliții V3 aduc noi frecvențe
O altă inovație majoră a sateliților V3 o reprezintă utilizarea spectrelor V-band și W-band, cu frecvențe de 50-75 GHz și, respectiv, 75-110 GHz. Frecvențele mai ridicate permit reducerea dimensiunii antenelor de la sol, însă semnalul devine mai susceptibil la atenuare. Acest aspect necesită module RF integrate, capabile să folosească tehnologii MMIC pentru frecvențe de ordinul milimetrilor. Producătorii asiatici de componente, precum UMT și WIN Semiconductors, ar putea beneficia de pe urma acestei tranziții, la fel și WNC prin soluțiile sale pentru module RF.
Starship reduce costurile lansărilor
Prima misiune pentru sateliții V3 a utilizat racheta Starship, un pas crucial pentru validarea sistemului. Boosterul Super Heavy, echipat cu 33 de motoare Raptor, a plasat pe orbită 20 de sateliți V3, mai mari decât generațiile anterioare. Misiunea a oferit SpaceX date valoroase despre diverse tehnologii, inclusiv sistemul de protecție termică al navei.
Spre deosebire de Falcon 9, care recuperează doar prima treaptă, Starship este proiectată pentru reutilizarea atât a primei, cât și a celei de-a doua trepte. Această caracteristică ar putea reduce semnificativ costurile lansărilor, trecând de la necesitatea fabricării unei noi rachete pentru fiecare misiune la operațiuni de întreținere. Potrivit TrendForce, costul unei lansări ar putea scădea de la zeci de milioane de dolari la doar câteva milioane.
Piața globală a lansărilor de sateliți este estimată să crească de la 29,3 miliarde de dolari în 2026 la 40,4 miliarde de dolari în 2028. Extinderea Starlink V3 este un factor determinant, numărul tot mai mare de utilizatori necesitând capacitate orbitală suplimentară. Apariția tehnologiilor 6G în jurul anului 2028 ar putea genera noi oportunități, prin integrarea sateliților cu platforme de mare altitudine și vehicule aeriene fără pilot. Starship ar putea fi un beneficiar major al acestei evoluții.
Reducerea costurilor ar putea, de asemenea, să stimuleze investițiile pe termen lung ale SpaceX în noi proiecte spațiale, inclusiv inteligența artificială în spațiu, cu sisteme de calcul AI direct pe orbită. Extinderea Starlink V3, cu o capacitate sporită și servicii suplimentare, se aliniază cu potențialul Starship de a transforma economia lansărilor spațiale, evoluții care se vor susține reciproc în anii următori.
Sursa: Go4IT
