Spitalul Militar din București a achiziționat în 2025 trei roboți medicali de ultimă oră, Versius, pentru o sumă impresionantă de peste 10 milioane de euro. Această investiție, printre cele mai mari din istoria instituției, plasează tehnologia robotică la nivelul celor mai performante din lume. Cu toate acestea, prețul plătit ridică semne de întrebare, deoarece acești roboți sunt, în mod obișnuit, echipamentele de top distribuite pe piață, costând în jur de 3,5 milioane de euro fiecare, adică aproape trei ori mai puțin decât suma plătită de militari.
Investiție spectaculoasă într-un număr redus de unități
Achiziția celor trei roboți Versius s-a făcut printr-un contract în valoare de peste 10 milioane de euro, fiind atribuit unei firme deținută de o persoană controversată, Laura Galea. Ceea ce face ca această tranzacție să fie cu atât mai interesantă este modul în care a fost justificată: suma plătită nu pare să reflecte exact valoarea de piață a tehnologiei, ci ridică semne de întrebare în privința economicului din spatele achiziției.
De menționat este și faptul că dacă ar fi fost ales cel mai avansat robot chirurgical de pe piață, Da Vinci, costurile s-ar fi situat în limitele pieței, dar decizia de a opta pentru Versius pare să fi fost influențată de alte motive, mai puțin tehnice. În contextul în care investiția este susținută din fonduri publice și de stat, aceste diferențe de preț pot avea implicații majore asupra modului în care sunt gestionate resursele naționale în domeniul sănătății.
Originea controversată a firmei și legăturile cu lumea afacerilor și politicului
Compania implicată în aceste achiziții, Medical Innovation Solutions, are o istorie plină de extrem de multă ambiguitate, fiind condusă de Laura Galea, fiica unui om de afaceri cu legături notabile în cercurile politice și economice din România. Înainte de rebranding și de schimbarea domeniului de activitate, firma a funcționat timp de doi ani fără a avea cifră de afaceri sau profit, inițial fiind specializată în înregistrări audio și activități de editare muzicală.
Ulterior, firma a reorientat activitatea spre comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice, câștigând licitații importante pe fondurile publice. În ciuda limitărilor vechii sale activități, Laura Galea nu a părăsit compania, ci și-a menținut poziția, invocând „o decizie legală și legitimă de business”. În pofida carierei pe care o propaganda o prezenta ca fiind promovată de profesori internaționali și colaborări cu mari nume ale industriei muzicale, ea pare să fi ales, în ultimii ani, un traseu mai apropiat de lumea afacerilor și de contractele cu statul.
Legături cu lumea politică și istoricul controversat al companiei
Este greu de ignorat faptul că tatăl Laurei Galea a fost implicat în livrarea unei barocamere nefuncționale la Spitalul Floreasca, utilizată ulterior în tragedia de la Colectiv, și că dosarul privind acest incident a fost lung și complex, însă încă în negliș ce privește deciziile finale ale instanței. Aceasta ridică semne de întrebare în privința transparenței și integrității procesului decizional și a modului în care astfel de achiziții mărețe sunt realizate în contextul sistemului sanitar românesc.
Până în prezent, compania a devenit un jucător activ pe piața achizițiilor publice din domeniul sănătății, câștigând contracte pentru spitale din București în condiții ce au stârnit controverse. Achiziția roboților Versius a fost parte dintr-un contract de 90 milioane lei pentru livrarea a șase astfel de unități pentru Spitalul Militar Central „Carol Davila” din București — o sumă care, dacă este comparată cu prețul pieței, ridică întrebări asupra transparenței și echității procesului de licitație.
Totodată, peisajul achizițiilor publice din domeniul sănătății rămâne marcat de o serie de suspiciuni legate de costuri exagerate, legături politice și o transparență limitată în modul de alocare a fondurilor. În timp ce standardele internaționale au evoluat și tehnologia robotică devine tot mai accesibilă și mai competitivă, România pare încă departe de a beneficia de cele mai avansate și eficiente soluții, investind în unele cazuri sume peste prețul de piață, cu riscul de a compromite sistemul de sănătate publică.
Pe măsură ce aceste achiziții se adaugă în peisajul complicat al investițiilor în domeniul sănătății, rămâne de urmărit dacă deciziile viitoare vor duce către o creștere a transparenței și a responsabilității în gestionarea fondurilor publice, sau dacă istoria va continua să fie marcată de suspiciuni și controverse.
