Agenția de rating S&P a reafirmat pe 3 aprilie ratingul suveran al României la BBB-, menținând în același timp perspectiva negativă. Conducerea agenției a anunțat că, în contextul unui scenariu de consolidare fiscală moderată în acest an și pe termen mediu, creșterea economică va fi limitată, dar deficitul extern va fi corectat în anii următori.
S&P anticipează că guvernul va avansa în implementarea măsurilor fiscale planificate pentru a reduce deficitul general la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, comparativ cu 9,4% în 2024. Deși acestea sunt perspective optimiste, agenția a subliniat riscuri asociate, precum dificultățile în implementare cauzate de provocări legislative sau de vulnerabilitățile persistente în colectarea taxelor.
Planul de consolidare și provocările sale
Potrivit S&P, măsurile deja transpuse pentru acest an ridică anumite riscuri de implementare, în special din cauza posibilelor contestări legale sau a rigidității măsurilor administrative. Agenția a evidențiat, totodată, lipsa unui plan concret pentru anii post-2026, ceea ce poate crea dificultăți în atingerea obiectivului de reducere a deficitului fiscal. În plus, pentru a menține disciplina fiscală, va fi nevoie ca România să reducă deficitul cu cel puțin 0,8-0,9% din PIB anual, un obiectiv considerat dificil având în vedere stadiul actual al reformelor impuse.
S&P a accentuat și necesitatea îmbunătățirii capacității de colectare a taxelor, inclusiv reducerea gapului de TVA și eficientizarea administrației fiscale. Accesul la fondurile europene rămâne, de asemenea, esențial pentru finanțarea cheltuielilor de capital ale guvernului, mai ales în contextul unei reduceri prognozate a deficitului.
Impactul asupra datoriei publice și balanței externe
Activitatea de consolidare va influența și evoluția datoriei publice, care se estimează că va continua creșterea, dar într-un ritm mai lent. În 2023, indicatorul datoriilor față de PIB va urca, după prognoze, cu 3,2 puncte procentuale, ajungând la peste 60,4%. În anii următori, creșterea procentuală va fi tot mai redusă, menținând stabilitatea pe termen mediu.
Balancele externe vor fi, de asemenea, influențate de această tendință. Deficitul balanței de current account s-a redus modest în 2025, la 8%, și se așteaptă ca în următorii doi ani să se reducă cu câte un punct procentual anual, beneficiind de pe urma deficitului fiscal mai mic. Totalul fluxurilor de fonduri europene, inclusiv investiții directe și granturi, ar putea acoperi între 50 și 60% din deficitul balanței de schimb, sprijinind poziția rezervelor BNR.
De asemenea, România va depinde din ce în ce mai mult de fondurile europene pentru acoperirea gap-ului de finanțare externă, pe măsură ce fluctuațiile economice și politicile interne generează incertitudini suplimentare.
Ministerul de Finanțe a afirmat că, până în toamna anului, orice decizie majoră privind perspectiva ratingului va fi condiționată de rezultatele bugetare și de stabilitatea politică. În privința transferului de putere de la liberalul ÎNANDRU NĂZARE către social-democratul ALEXANDRU NĂZARE, declarațiile oficialilor sugerează că procesul ar putea influența stabilitatea și avansarea reformelor fiscale pe termen scurt, mai ales înaintea alegerilor parlamentare din sfârșitul anului 2028.
