Încrederea românilor în sistemul de justiție a ajuns la o cotă alarmantă, conform celor mai recente rezultate ale unui sondaj realizat de INSCOP. Potrivit datelor publicate marți, peste șapte din zece cetățeni (precis 70,5%) au foarte puțină sau deloc încredere în justiție, în timp ce mai mult de două treimi (67,4%) consideră că sistemul judicial nu este independent. Aceste valori relevă o criză profundă de credibilitate în instituțiile responsabile pentru menținerea statului de drept, chiar în contextul în care încrederea în justiție este fundamentală pentru funcționarea unui stat democrat.
Percepția despre independența sistemului judiciar: un deficit major de încredere
Rezultatele sondajului indică o problemă majoră în percepția publicului asupra independenței justiției. Mai precis, 67,4% din respondenți consideră că „sistemul de justiție nu este independent”, o cifră care arată că să nu oferi încredere în fața unor îndoieli tot mai acute legate de integritate și imparțialitate. În mediul politic, social și chiar în spațiul universitar, aceste percepții create au fost alimentate de-a lungul timpului de conflicte, scandaluri de corupție și acuzații repetate de influență politică în sistemul judiciar.
Experții în domeniu atrag atenția că o astfel de percepție negativă nu afectează doar imaginea instituției, ci are efecte concrete asupra respectului față de lege și asupra înțelegerii motivelor pentru care justiția trebuie să fie independentă. O opinie comună este că fără încredere, justiția nu poate funcționa eficient, iar procesul de consolidare a statului de drept devine anevoios.
Încrederea în justiție rămâne la cote extrem de joase
În același timp, sondajul indică o disperare de a găsi o explicație coerentă pentru această stare de fapt. Doar 25,5% dintre români au o părere favorabilă despre sistemul de justiție, în timp ce 9,5% dintre ei manifestă o încredere foarte mare sau destul de mare. În plus, teama de abuzuri și de influențe politice în procesul decizional al instanțelor pare să fie considerată una dintre cele mai mari probleme, fapt pentru care măsuri concrete pentru sporirea transparenței și garantarea independenței sistemului sunt tot mai cerute de societate.
Sondajul evidențiază, astfel, un decalaj clar între așteptările populației și percepția asupra realității, fapt ce a fost exacerbat și de recentele scandaluri de corupție și de critici la adresa liderilor instituțiilor judiciare. În plus, situația este agravată de lipsa unor reforme consistente și de presiunea politică exercitată asupra sistemului, lucru semnalat recent și de către organizațiile internaționale specializate în monitorizarea statului de drept.
Noile perspective pentru sistemul judiciar: așteptări și provocări
În ciuda acestor cifre îngrijorătoare, există și semnale de speranță. În rândul opiniei publice, se păstrează o anumită speranță în reforme și în consolidarea independenței justiției, mai ales după remiterea unor măsuri legislativ-procedurale care să asigure transparență și echilibru. O parte a societății civilă și a actorilor politici își exprimă angajamentul de a aduce în centru priorităților necesitatea unei justiții independente și eficiente, capabilă să înfrunte dificultățile și să restabilească încrederea.
De asemenea, trebuie subliniat un aspect crucial: în ciuda percepției negative, există încă cetățeni care au încredere în justiție, chiar dacă asta reprezintă doar o minoritate, iar această speranță trebuie susținută de măsuri concrete și monitorizare atentă.
Pe viitor, scenariile pentru justiție depind în mare măsură de exprimarea voinței politice și de angajamentul de a realiza reforme structurale durabile. În contextul actual, devine esențial ca instituțiile, societatea civilă și forțele politice să colaboreze pentru a reconstrui încrederea pierdută, astfel încât sistemul de justiție să își poată îndeplini cu adevărat rolul fundamental de garant al legii și drepturilor cetățenilor.
