Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului critică planurile de reformă ale Executivului Bolojan, acuzând măsurile anunțate drept o simplificare agreabilă pentru putere, dar cu potențial de a submina stabilitatea și eficiența instituțiilor publice. Invocând o „cea mai comodă formă de reformă”, liderii sindicali spun că intențiile guvernului sunt mai mult despre acoperirea anumitor interese de moment decât despre restructurare reală și benefică a aparatului administrativ.
Reforma sub pretextul eficientizării, dar cu impact risc
Guvernul condus de Gheorghe Bolojan, cunoscut pentru orientarea sa spre reforme administrative și eficiente, a anunțat recent un set de măsuri vizând modificarea legislației în domeniu. Totuși, sindicaliștii privesc aceste intenții cu scepticism, afirmând că acestea sunt prezentate ca soluții pentru eficientizarea administrației, în fapt fiind o cale de a populariza sau de a ascunde anumite interese politice și de clientelă.
„Sub pretextul unor măsuri limitate, se dorește, de fapt, un deziderat de a controla mai bine structurile administrative și de a transforma legile în simple instrumente de marketing politic”, afirmă reprezentanții Sindicatului. Ei susțin că aceste inițiative sunt o formă de camuflaj pentru a justifica decizii deja luate sau pentru a putea implementa modificări „din umbră”, fără o consultare reală a celor afectați.
Critici asupra lipsei de transparență și a implicării sindicale
Reacțiile sindicale au fost rapide și dure. Liderii spun că, în locul unei reforme transparente și participative, guvernul a adoptat o strategie de top-down, care nu ține cont de specificul și de nevoile angajaților din aparatul administrativ. În conferințele și discursurile oficiale, s-a vehiculat dorința de a „simplifica și eficientiza” structurile administrative, dar fără clarificarea impactului asupra muncii în sectorul public sau a nivelului de responsabilitate și transparență.
„Este o reformă făcută în grabă, fără o consultare reală și, mai ales, fără să se argumenteze clar beneficiile pentru cetățeni. Se pare că totul se reduce la cifre și la puzderia de inginerii legislative, cu un impact greu de anticipat asupra funcționării aceleiași administrații”, explică unul dintre liderii sindicali.
Contextul reformelor administrațieipublice în România
România a traversat de mai mulți ani perioade de reforme administrative, deseori contestate atât din cauza modului de implementare, cât și din cauza rezultatelor. Guvernele anterioare au încercat adesea să reducă birocrația sau să optimizeze resursele, dar fără rezultate convingătoare. În acest context, orice inițiativă care pare să vizeze o simplificare rapidă, fără un plan clar de implementare și fără consultarea celor de la bază, trezește reticență și suspiciune în rândul sindicaliștilor.
Perspective și potențiale urmări ale celor în curs
Pe fond, principalele temeri sunt legate de posibilitatea ca aceste măsuri să ducă la o pierdere a controlului și transparenței în administrație, dar și de riscul ca reformele să fie doar un precedent pentru alte modificări mai radicale, în sensul centralizării și controlului politic. În prezent, dezbaterile continuă în cadrul comisiilor legislative, iar sindicaliștii anunță că sunt pregătiți pentru dialog, dar și pentru acțiuni de protest dacă vor considera că interesele angajaților sunt grav afectate.
Deși Guvernul Bolojan afirmă că reformele vor duce la o administrare mai eficientă și mai transparentă în final, criticile sindicale reflectă o profundă reticență și chiar o lipsă de încredere în intențiile reale ale Executivului. În aceste condiții, rămâne de văzut dacă noile măsuri vor putea fi implementate fără a genera nemulțumiri și contestări, sau dacă vor reprezenta doar un pas temporar într-un proces mai amplu de reformare a administrației publice românești.
