Sindicatele din învățământul botoșănean contestă decizia Ministerului Educației de a introduce elevi cu cerințe educative speciale în școlile de masă
Liderii sindicali din învățământul botoșănean și-au exprimat, recent, preocuparea față de decizia Ministerului Educației de a integra elevi cu cerințe educative speciale (CES) în structurile de învățământ de masă. Această inițiativă, prezentată ca o măsură de incluziune și egalitate în sistemul educațional, a stârnit nemulțumiri și controverse la nivel local, aceștia susținând că ar putea avea consecințe negative asupra calității actului didactic și a procesului de învățare.
Sindicatele consideră că integrarea elevilor cu CES afectează negativ procesul educațional
Potrivit liderilor sindicali, decizia Ministerului, care aduce în școli elevi cu cerințe speciale fără o pregătire adecvată a cadrei didactice și fără resurse suficiente, poate duce la diluarea standardelor educaționale. „Această măsură afectează calitatea actului didactic, făcând deservicii inclusiv copiilor cu cerințe speciale, care au nevoie de o atenție și de o abordare diferită pentru a se putea dezvolta corespunzător,” a declarat președintele Sindicatului Învățământului Preuniversitar din Botoșani.
Reacțiile vin pe fondul unui climat de nemulțumire generalizată față de modul în care sunt implementate politicile educaționale în ultima vreme, precum și din cauza lipsei de consultare prealabilă cu actorii locali și cu specialiștii din domeniu. Sindicaliștii pun accent pe faptul că o astfel de integrare nu poate fi realizată fără sprijinul unor resurse adecvate, precum personal calificat în domeniul terapiilor speciale, spații speciale în școli sau curriculum adaptat nevoilor fiecărui copil în parte.
Contextul legislativ și experiențele din alte județe: o punte între incluziune și responsabilitate
În ultimul deceniu, politicile de incluziune școlară din România au fost în centrul atenției, odată cu adoptarea recomandărilor europene și cu eforturile de a asigura dreptul la educație pentru toți copiii, indiferent de dizabilități. Cu toate acestea, implementarea lor a fost adesea criticată pentru lipsa de resurse și pentru dificultățile în adaptarea curriculumului, mai ales în zonele rurale sau defavorizate.
În cazul județului Botoșani, decizia de a integra elevi cu CES în școlile de masă a fost motivată oficial prin necesitatea promovării unui sistem de educație incluziv, în spiritul principiului „toți pentru unul, unul pentru toți”. Totuși, sindicaliștii și unele organizații profesionale au avertizat că această măsură trebuie totdată însoțită de măsuri concrete de sprijin și pregătire.
Perspectiva autorităților și posibilitatea ajustării măsurii
Reprezentanții Ministerului Educației afirmă că decizia de integrare a elevilor cu cerințe speciale în învățământul de masă este în concordanță cu legislația europeană și cu recomandările internaționale în domeniu. Ei susțin că măsura are scopul de a oferi tuturor copiilor o șansă reală la educație și de a promova diversitatea și incluziunea socială în școlile românești.
Cu toate acestea, având în vedere reacțiile din teren, există premisele pentru o reevaluare a măsurii. Autoritățile locale și centrală au anunțat intenția de a organiza consultări cu actorii din domeniu pentru a asigura o implementare cât mai eficientă și adaptată nevoilor reale ale elevilor cu CES și ale cadrelor didactice care trebuie să îi susțină.
În condițiile în care se apropie noile intervale de planificare pentru anul școlar, perspectiva unei ajustări a politicii rămâne deschisă. Deși inițial decizia a fost adoptată rapid, posibilitatea ca măsura să fie modificată sau detaliată în funcție de experiențele concrete din teren pare să fie o soluție de compromis, menită să asigure atât incluziunea socială, cât și menținerea standardelor educaționale.
Pe măsură ce discuțiile continuă, autoritățile și factorii de decizie trebuie să ia în calcul atât drepturile copiilor cu nevoi speciale, cât și capacitatea sistemului de a le răspunde adecvat, pentru a evita compromisuri care ar putea periclita atât progresul educațional, cât și încrederea în școală ca instituție fundamentală a societății.
