Legea privind prevenirea epuizării profesionale primește un nou obstacol în Parlament. Inițiativa legislativă propusă de ministrul USR al Economiei, Irineu Darău, și de senatoarea USR Cynthia Păun, a fost respinsă recent de către Comisia pentru muncă din Senat, într-un context care ridică semne de întrebare asupra angajamentului legislativ față de sănătatea mentală și echilibrul angajaților din România.
Un demers promovat pentru combaterea burnout-ului, dar respins în Parlament
Proiectul de lege viza implementarea unor măsuri concrete de prevenire a epuizării profesionale, cunoscută în limbajul comun ca „burnout”. Inițiatorii au argumentat că, având în vedere creșterea semnificativă a cazurilor de epuizare la locul de muncă, este nevoie de o legislație specifică, menită să ofere angajaților suport și cadrul legal necesar pentru a-și păstra sănătatea mintală. „Legea avea ca scop crearea unui mediu de lucru sănătos și prevenirea efectelor negative ale stresului excesiv asupra salariaților”, explica în momentul lansării proiectului Irineu Darău.
Schimbările legislative vizau, de exemplu, limitarea orelor suplimentare fără recompensare corespunzătoare, obligativitatea companiilor de a oferi consiliere psihologică gratuită pentru angajați, precum și crearea de programe de conștientizare privind riscurile burnout-ului. Însă, aceste propuneri au fost considerate de către membrii comisiei ca fiind dificil de implementat, în special din cauza eventualelor costuri suplimentare pentru mediul de afaceri și a lipsei unor studii concrete privind impactul măsurilor propuse.
Contextul legislativ și preocuparea pentru sănătatea mentală a angajaților
În ultimii ani, problemele de sănătate mintală au ajuns în centrul dezbaterilor sociale din România, atât din cauza creșterii cazurilor de anxietate, depresie, cât și a unei conștientizări sporite a impactului mediului profesional asupra bunăstării. Asociațiile profesionale și sindicatele au cerut în repetate rânduri măsuri legislative ferme pentru a proteja angajații de suprasolicitare și de stresul cauzat de mediul de lucru. Cu toate acestea, inițiativele de acest fel se confruntă frecvent cu obstacole legislative și cu reticența mediului de afaceri, acuzat uneori de încercări de a evita responsabilitățile legale sau financiare suplimentare.
Reacții și perspective
Decizia de a respinge proiectul în Comisia pentru muncă a fost primită cu scepticism de către susținătorii inițiativei. Potrivit reprezentaților USR, această respingere reflectă o lipsă de viziune în abordarea problemelor de sănătate mentală în mediul profesional și un dezinteres față de bunăstarea angajaților. „Este o veste tristă, mai ales pentru cei care se confruntă zilnic cu stress-ul și presiunea excesivă de la locul de muncă”, afirmă reprezentanți ai USR.
Pe de altă parte, reprezentanții partidelor conservatoare sau de majoritate din Senat argumentează că legislația trebuie să fie adaptată realităților economice și să nu împovăreze excesiv mediul de afaceri, în condițiile în care pandemia de COVID-19 și alte crize economice continuă să afecteze economia națională. În această situație, introducerea unor măsuri obligatorii pentru angajatori poate fi percepută ca un obstacol pentru revenirea economiei pe un trend pozitiv.
Ce urmează pentru inițiativa privind burnout-ul în România?
Deși în momentul de față proiectul a fost respins în comisie, discuțiile pe marginea legii nu s-au încheiat. USR și alte formațiuni politice rămân dedicate promovării inițiativei, considerând-o crucială pentru sănătatea mentală a forței de muncă din România. În plus, presiunea publică și cererile din partea sindicatelor pot determina, în viitor, relansarea acestei legi, sau cel puțin ajustarea sa pentru a satisface interesele tuturor părților implicate.
Intențiile de a lega legile sănătății mentale de mediul profesional continuă să fie o prioritate pentru numeroase organizații, cu speranța că, în final, măsurile legislative vor evolua pentru a oferi angajaților un protecție reală contra burnout-ului și stresului excesiv, într-un mod sustenabil și practic. Până atunci, rămâne de urmărit dacă și cum se vor adapta inițiativele legislative la realitățile economice și sociale ale țării noastre.
