Directorul Direcției Silvice Ilfov, Cezar Răduță, și-a anunțat intenția de a contesta în instanță raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, care arată nereguli grave în gestionarea drumului din Pădurea Băneasa, construit în cartierul Greenfield

Directorul Direcției Silvice Ilfov, Cezar Răduță, și-a anunțat intenția de a contesta în instanță raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, care arată nereguli grave în gestionarea drumului din Pădurea Băneasa, construit în cartierul Greenfield. Decizia a fost anunțată de ministrul Diana Buzoianu, adăugând un nou capitol într-un scandal ce durează de mai multe luni și care vizează lipsa de transparență și ilegalitățile comise în gestionarea fondului forestier.

Conflictele între autorități și acțiunile legale în curs

Raportul oficial, publicat la începutul lunii februarie, scoate în evidență modul în care Direcția Silvică Ilfov, condusă de Răduță, a aprobat decontarea lucrărilor și a permis accesul pe un tronson de drum care, din punct de vedere juridic, nu există. Potrivit documentelor, terenul pe care s-a realizat acest drum nu a fost niciodată inclus în planurile legale, iar autorizațiile necesare construirii drumurilor forestiere lipsesc cu desăvârșire.

Ministra Buzoianu a declarat că, deși Ministerul Mediului a cerut demolarea infrastructurii ilegale, recuperarea fondurilor publice, precum și reîmpădurirea terenului afectat, conducerile Romsilva, regia responsabilă de păduri, nu au întreprins niciun demers concret. În schimb, Cezar Răduță a ales să atace raportul în instanță, solicitând anularea hotărârii corpului de control, acuzând lipsa de argumente legale și susținând că scandalul este doar o încercare de a ascunde ilegalități.

„Împins de sprijinul de la conducerea Romsilva, unul dintre cei mai controversați directori ai Romsilva – domnul Răduță – decizie la care a fost sprijinit de suportul corpului de control, a decis să sfideze legea. A cerut în instanță, pe banii Romsilva, anularea raportului, fără a avea niciun argument juridic, ci doar pentru că nu îi convine că am făcut publice ilegalitățile semnate de dumnealui,” a precizat ministrul Diana Buzoianu.

Procesul în cauză va fi judecat la Curtea de Apel București, unde prima înfățișare este programată pentru finalul acestei luni. În timp ce conducerea Romsilva pare să folosească toate mijloacele legale pentru a bloca acțiunile Ministerului Mediului, situația ridică întrebări privind transparența și responsabilitatea în gestionarea fondului forestier național.

Reîmpădurirea drumului și controversele privind legalitatea construcției

În paralel, Ministerul Mediului a recomandat reîmprospătarea documentației silvice și revingarea hărților oficiale pentru a reflecta corect situația terenului. Raportul oficial demonstrează faptul că drumul construit în Greenfield nu a fost aprobat legal, pentru că lipsesc pașii esențiali, precum elaborarea unui proiect tehnic, obținerea avizelor și schimbarea categoriei de folosință a terenului.

De asemenea, documentația arată că infrastructura rutieră s-a realizat pe teren fără autorizare și fără respectarea cadrului legislativ. Ministerul Mediului a inițiat, astfel, proceduri de remediere, inclusiv desființarea drumului și reîmpădurirea terenului, pentru a readuce zona la starea inițială.

Reacția conducerii Romsilva, însă, aduce controverse suplimentare. Aceștia susțin că drumurile în cauză sunt de fapt „moșteniri” din perioada comunistă, fiind documentate încă din anii ’70, și nu reprezintă o construcție nouă, așa cum încearcă să convingă autoritățile de mediu. Invocând o hotărâre de guvern din 1972, susțin că drumul respectiv nu a fost niciodată trecut în procesul de retrocedare și continuă să insiste că face parte din patrimoniul public.

Această poziție contravine faptelor și criticilor formulate de reprezentanții Ministerului Mediului, care au avertizat asupra faptului că infrastructura ilegală afectează ecosistemele forestiere și că trebuie luate măsuri urgente pentru a readuce terenul în starea legală. Pe fond, cazul din Greenfield devine simbolul unei lupte mai ample pentru transparență și legalitate în gestionarea pădurilor din România, acțiuni care, dacă sunt ducese la capăt, ar putea schimba modul în care autoritățile administrează și protejează patrimoniul forestier național.

Ana Vasilescu

Autor

Lasa un comentariu