România, pregătită pentru un efort de război, avertizează șeful Armatei
Șeful Armatei României, generalul Vlad Gheorghiță, a tras un semnal de alarmă în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu generalul american Alexus Grynkewich. Acesta a declarat că „populația României trebuie să fie pregătită să susțină un efort de război”, în contextul tensiunilor crescute de la flancul estic al NATO.
Generalul Gheorghiță a subliniat că modificările legislative recente reprezintă un pas important către pregătirea populației pentru eventualitatea unui conflict. În opinia sa, este esențial ca românii să fie conștienți de provocările cu care se pot confrunta și să participe activ la programele de pregătire militară. „Începând din acest an, avem o modificare în legea pregătirii populației pentru război”, a afirmat acesta.
Pregătirea tinerilor pentru servicii militare
Gheorghiță a detaliat planurile de recrutare a tinerilor în Ministerul Apărării Naționale (MAPN), pe bază de voluntariat. Acesta a menționat că, în 2023, se preconizează pregătirea a circa 1.000 de militari, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de reacție a României în fața crizelor. „Capacitatea de pregătire este între 2.000 și 10.000 de militari pe an”, a adăugat generalul, insistând asupra importanței acestor măsuri.
Programele de pregătire nu se vor limita doar la aspectele militare. Gheorghiță subliniază necesitatea pregătirii populației pentru diverse tipuri de crize, inclusiv situații de urgență provocate de incendii sau cutremure. “Trebuie să avem o populație pregătită pentru diverse crize, cum ar fi incendiile sau cutremurele, dar și pentru a susține un efort de război”, a spus acesta.
Securitatea infrastructurii critice din Marea Neagră
În cadrul aceleași întâlniri, șeful Armatei a abordat și tema protecției infrastructurii critice, referindu-se la proiectul Neptun Deep de extracție a gazelor din Marea Neagră. Gheorghiță a declarat că, deși juridic articolul 5 din Tratatul NATO nu se aplică pentru apărarea zonei economice exclusive a României, țara va face tot posibilul pentru a-și apăra infrastructurile.
„Infrastructura critică include și cablurile submarine. Este datoria statului român să-și apere infrastructura. Trebuie să investim în forțele navale române”, a punctat el. Generalul a adăugat că, în caz de necesitate, România va beneficia de sprijin din partea aliaților.
Cu un climat de securitate tot mai incert în Europa, declarațiile oficialilor români reflectă o conștientizare crescută a riscurilor cu care se confruntă țara. Măsurile de pregătire a populației și întărirea infrastructurii de apărare devin priorități esențiale pentru a asigura securitatea națională. România se dovedește astfel un actor responsabil în cadrul NATO, pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.
