După aproape o lună de blocaje și ședințe ratate din cauza lipsei de cvorum, Consiliul General al Municipiului București s-a reunit vineri pentru o ședință-maraton ce a durat peste șase ore. Într-un context tensionat, dar într-o atmosferă de compromis, consilierii au reușit să voteze zeci de proiecte cu impact semnificativ pentru urbanismul și administrarea capitalei, de la controale financiare și reforme în infrastructură, până la rectificări legislative menite să optimizeze cheltuielile publice.
O majoritate fragilă și un balans politic delicat pentru București
Reuniunea a fost probably cea mai agitată din ultimele săptămâni, după ce o modificare în echilibrul politic a permis formarea unei majorități solide. În urma depunerii jurământului consilierei Georgiana Diță, reprezentanta REPER, s-a consolidat un bloc de cinci formațiuni politice – PNL, USR, REPER, PMP și Forța Dreptei – care controlează acum 28 de voturi din totalul de 55. O alianță fragilă, dar suficientă pentru a permite demersuri importante, în timp ce opoziția, formată din PSD, PUSL și AUR, rămâne blocată în efortul de a recăpăta controlul asupra majorității.
La primele ore, conflictul s-a disipat în favoarea unui consens provizoriu, dar ședința a intrat rapid într-un ritm lent și complicat, cu peste 30 de puncte pe ordinea de zi. La sfârșitul zilei, doar patru dintre cele 35 de proiecte propuse fuseseră votate, procesul fiind caracterizat de dezbateri lungi și detaliate, privite de mulți ca o tentativă de luare a timpului pentru altele.
Trocuri politice și jocuri diplomatice în orchestrarea voturilor
Un aspect singular al dezbaterilor a fost strategia de negociere subtilă între partide. Deși ședința a fost convocată inițial de către PSD și PUSL, prezența și votul primarului Ciprian Ciucu s-au dovedit decisive pentru avansarea unor proiecte administrative de interes major, precum auditul pentru companiile municipale STB și Termoenergetica. În acest context, s-a vorbit chiar de un „troc politic”: PSD a obținut aviz favorabil pentru proiecte legate de reducerea facturilor la energie și de transferul unor străzi din administrarea PMB către Sectorul 4, în timp ce Ciucu a obținut finanțare pentru reforma infrastructurii capitalei.
Între aceste negocieri, primarul general a cucerit și un gest simbolic, coborând de la prezidiu pentru a-i asculta direct pe consilieri, chiar dacă inițial a fost criticat pentru distanța față de plen. Un consilier a apreciat această atitudine, spunând că „Nicușor Dan, fostul primar, se blocase în detalii și nu cobora niciodată să stea de vorbă cu noi”, o remarcă ce a adus un plus de credibilitate și empatie pentru efortul de dialog.
Câteva ore mai târziu, Ciucu s-a retras pentru o scurtă vreme, pentru a participa la o întâlnire cu ambasadorul Spaniei, fapt care a generat câteva comentarii ironice în rândul consilierilor, dar nu a afectat cursul dezbaterilor. La întoarcere, primarul a continuat să-și exercite rolul de mediator, chiar dacă ritmul ședinței s-a menținut lent, iar proiectele au fost începute și votate cu greutate.
Decizii cheie, dar amânări și compromisuri
Printre cele mai importante hotărâri adoptate s-au numărat acordul pentru reducerea facturilor de energie termică pentru bucureștenii care primesc servicii sub parametrii contractuali, un proiect lansat de primarul din Sectorul 4, Daniel Băluță. Proiectul, numit sugestiv „Nu primești, nu plătești”, a fost aprobat cu 40 de voturi, în contextul în care mulți cetățeni din București se plâng de facturi ridicate și calorifere reci, chiar și în sezonul rece.
De asemenea, consilierii au avizat realizarea unui audit pentru companiile municipale STB și Termoenergetica, o miză importantă pentru transparență și eficientizare. Până acum, inițiativa fusese respinsă, însă de această dată a trecut cu sprijinul unor amendamente și discuții intense, illustrând lupta pentru control asupra companiilor care gestionează infrastructura orașului.
Investițiile în infrastructură rutieră și poduri au continuat și ele, cu aprobarea exproprierii de peste 15 milioane de euro pentru lărgirea bulevardului Dimitrie Pompeiu și pentru consolidarea pasajelor din Lujerului și Bucur Obor. Aceste proiecte vizând fluidizarea circulației în zonele aglomerate din nordul și sudul Capitalei, s-au înscris în cadrul unui efort mai amplu de modernizare și de reducere a blocajelor în trafic.
În condițiile în care doar patru proiecte au fost finalizate în cele peste șase ore de dezbateri, chiar și în aceste condiții, Consiliul General pare să fi făcut un pas înainte spre stabilizare, în ciuda tensiunilor politice. Cu o majoritate relativ stabilă, dar fragilă, alegerile de până acum indică faptul că bătăliile pentru controlul administrativ al Bucureștiului sunt departe de a fi încheiate. În următoarele săptămâni, vor rămâne de urmărit dacă acest echilibru delicat se va consolida sau va fi pus la încercare în noile tensiuni politice și administrative.
