Primăria Sectorului 4, condusă de primarul Daniel Băluță, intră în 2026 cu un paradox financiar dificil de explicat: deși are un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei rămas din anul precedent, administrația se află în plină cursă pentru a contracta un nou împrumut uriaș. În timp ce pe de o parte se încearcă deblocarea acestor fonduri necheltuite, pe de alta, Consiliul Local intenționează să aprobe dublarea unui credit bancar deja contractat, ridicând datoria publică a sectorului la 200 de milioane de lei. Situația devine cu atât mai complicată cu cât sectorul se află în centrul unui conflict deschis între Băluță și primarul general Ciprian Ciucu, cei doi fiind în tabere opuse, fiecare acuzându-se reciproc de scheme de corupție și gestionare defectuoasă a banilor publici.
În februarie, administrația se pregătește pentru o ședință ordinară a Consiliului Local în care vor fi discutate două proiecte de hotărâre care relevă această situație paradoxală. În timp ce aparatul primarului Băluță raportează un excedent care ar putea fi utilizat pentru plata facturilor legate de proiectele europene, oficialii recunosc, totodată, că fondurile europene nerambursabile nu acoperă costurile reale ale investițiilor, în special cele din reabilitarea blocurilor și modernizarea școlilor. În acest context, impulsul de a contracta un nou împrumut de 100 de milioane de lei de la Exim Bank nu este doar o simplă măsură de acoperire a deficitului, ci o soluție directă pentru o problemă financiară acută, ce riscă să lase neterminate proiectele și să pună în pericol fondurile europene deja alocate.
Deoarece majorarea costurilor pentru reabilitarea infrastructurii educaționale și a blocurilor a fost cauzată în principal de creșterea prețurilor și actualizarea indicatorilor tehnico-economici în vara anului 2025, diferența trebuie acoperită din bugetul local sau alte surse de finanțare. Astfel, termenii situației financiare prind conturul unui scenariu sumbru: într-un raport de specialitate, specialiștii previzionează că gradul de îndatorare, dacă se va continua cu ritmul actual, va atinge niveluri critice până în 2033, cu o dublare a datoriilor ce vor reprezenta aproape 28% din veniturile anuale ale Sectorului 4.
Această strategie de împrumut, totodată, tinde să atingă vârful în următorii ani, când plățile sunt estimate să devină copleșitoare pentru bugetul local, ajungând la limite incompatibile cu sustenabilitatea pe termen lung. Între aceste încercări de redresare financiară și presiunile politice interne, tensiunile între Băluță și Ciprian Ciucu devin tot mai evidente. Primarul general acuză gestiunea defectuoasă a fondurilor de către Sectorul 4 și susține că deciziile luate de Băluță în trecut au fost cele care au dus la situația critică a bugetului Capitalei.
Culmea, în timp ce orașul se îndatorează masiv, sume importante din bugetul Sectorului 4 rămân neutilizate, ceea ce ridică întrebări despre eficiența și prioritatea investițiilor. În plus, costurile pentru proiectele de reabilitare termică, extindere a infrastructurii școlare și modernizarea blocurilor au explodat față de estimările inițiale, ceea ce face ca explicațiile financiare ale administrației să fie și mai greu de acceptat pentru unii observatori.
La nivel național, aceste decizii au un impact mai larg, întrucât orașul București, ca întreg, se confruntă cu un deficit bugetar tot mai accentuat, în condițiile în care gestionarea disfuncțională a fondurilor europene și a veniturilor fiscale a generat tensiuni între primăriile de sector și Primăria Generală. În timp ce Băluță îl acuză pe Ciucu de incapacitate și amatorism, acesta din urmă îl taxează pentru influența avută în deciziile financiare ale orașului în anii precedenți. Într-un oraș unde deciziile financiare se iau la nivel central și local cu miză politică, perspectivele rămân incertitudinea creșterii datoriilor, pe termen mediu și lung, fiind tot mai evidente.
Pe măsură ce situația financiară a Sectorului 4 se complică, iar deciziile de investiții și împrumut devin din ce în ce mai critice pentru stabilitatea orașului, rămâne de văzut dacă se vor găsi soluții durabile sau dacă bugetul Bucureștiului va continua să fie prins într-un cerc vicios al datoriei și al projectelor nefinanțate complet. În acest moment, cel mai probabil va urma o perioadă de negocieri intense și ajustări, pe fondul tensiunilor politice și al presiunii publice pentru transparență în gestionarea fondurilor publice.
