Primăria Sectorului 3 își propune supraînălțarea a peste 200 de intersecții și circa 530 de treceri de pietoni, într-o mișcare care, dacă va obține finanțarea necesară, ar putea costa în jur de 85 de milioane de euro. Aceasta reprezintă o investiție cu un cost unitar estimat la peste 115.000 de euro pentru fiecare obiectiv, echivalentul unui apartament mediu din București. Hotărârea recent adoptată în ședința Consiliului Local Sector 3 marchează o continuare a eforturilor anterioare de modernizare a infrastructurii rutiere și pietonale din zonă, dar cu o reducere dramatică a numărului de obiective vizate.
Rezervă și reducere de amploare
Anunțul vine după ce, în anul 2024 și 2025, fuseseră promovate alte 29 de hotărâri pentru supraînălțarea intersecțiilor și a trecerilor de pietoni. Totuși, planurile au fost ajustate semnificativ, fiind diminuată suprafața de intervenție, de la 1.774 de obiective la doar 735. Acest fapt a fost semnalat în special de opoziție, care a criticat modul în care resursele publice sunt direcționate spre proiecte considerate excesive și netransparente.
Justificări tehnice și costuri exagerate
Reprezentanții companiei VEGO, firma responsabilă pentru proiectare, încearcă să justifice creșterea costurilor. Ei aduc în discuție standardele mai stricte impuse de noile ghiduri de finanțare, care solicită siguranță sporită în circulație, inclusiv iluminat adițional, semnalistică și măsuri de vizibilitate sporite. Irina Sirijita, de la VEGO, explică: „Am intervenit și pe partea de amenajare a colțurilor intersecțiilor, pentru sporirea vizibilității, astfel încât să avem un proiect integrat, să aducem un plus de siguranță în zonă.”
Cu toate acestea, unii consilieri locali, precum Eugen Matei, din USR, consideră că aceste costuri sunt exagerate, mai ales atunci când raportăm cheltuielile la numărul redus de obiective vizate. „Vrem să înțelegem și noi pentru ce dăm 114.000 de euro pentru o intersecție, echivalentul unui apartament”, spune Matei, subliniind că astfel de investiții trebuie analizate mai atent, pentru a evita risipa banului public.
Impredictibilitatea finanțării și riscul de supracontractare
Un punct critic al dezbaterilor a vizat și incertitudinea obținerii fondurilor europene. Primăria intenționează să depună o cerere în cadrul Programului Regional București-Ilfov 2021-2027, pentru circa 31,2 milioane de euro, însă această sumă reprezintă doar o fracțiune din suma estimată pentru întreg proiectul. În plus, apelul de proiecte este competitiv, iar șansele de aprobare sunt considerate de mulți relativ scăzute, având în vedere precedente care arată că doar o parte din solicitări sunt onorate.
Proiectanții susțin că vor solicita o supracontractare de 200%, pentru a putea acoperi eventualele costuri suplimentare. În același timp, criticii din opoziție avertizează asupra riscului ca, în absența fondurilor, proiectul să rămână în sertar, frustrând așteptările locuitorilor și disponibilitatea de investiții în infrastructură.
Imagini și prometere tehnologice
Descrierea tehnică a modului în care ar putea arăta aceste intersecții reamenajate evidențiază o combinație de soluții moderne, menite să sporească siguranța pietonilor și să fluidizeze traficul. Centrul inerțial va fi supraînălțat, vor fi instalate semnalizări și cutii de lumină cu LED-uri, iar trecerile de pietoni vor fi refăcute din nou. În plus, în cazul trecerilor din apropierea școlilor, se vor instala garduri pentru a direcționa pietonii spre zonele de traversare și a preveni accidentele.
Proiectul, dacă va fi aprobat și finanțat în totalitate, va aduce în sfârșit modernizarea infrastructurii pietonale și rutiere, dar cu un preț considerabil, în condițiile în care randamentul și eficiența acestor investiții sunt încă sub semnul întrebării. În timp ce autoritățile speră să obțină resursele, criticii avertizează că bugetul public poate fi pierdut pe proiecte supraevaluate și studii rămase în sertare, dacă finanțarea nu va fi asigurată în mod efectiv.
Pe fondul acestor discuții, ultimul verdict rămâne așteptat, iar răspunsurile relevante despre modul concret în care va arăta această reapartizare a infrastructurii rămân încă neclare, în timp ce bătălia pentru banii europeni continuă, cu perspective incertă.
