Seceta accentuată poate accelera dezvoltarea bacteriilor rezistente la antibiotice, avertizează un studiu recent
Seceta extremă, deja o problemă majoră pentru sectorul agricol și resursele de apă din România, duce și la un risc neașteptat pentru sănătatea publică. Potrivit unui nou studiu, perioadele prelungite de lipsă de precipitații pot contribui la creșterea răspândirii bacteriilor rezistente la antibiotice în mediu. Acest fenomen ar putea avea consecințe grave, fiind considerat un factor care poate accelera apariția și răspândirea rezistenței bacteriene în rândul populației.
Specialiștii atrag atenția asupra faptului că seceta provoacă modificări ale ecosistemelor și ale mediului de apă, favorizând colonizarea și supraviețuirea anumitor bacterii. În condiții de lipsă de apă, bacteriile se pot concentra la niveluri mai mari în sol și în apă, crescând astfel riscul de contaminare a resurselor de apă potabilă sau a culturilor agricole. În plus, bacteriile rezistente la antibiotice pot persista mai mult în aceste condiții, ceea ce face ca riscul transmiterii lor să fie mai mare în comunitate.
Nevoia de a gestiona și monitoriza această situație devine din ce în ce mai stringență pentru autorități și institutii de sănătate publică. Cercetările arată că schimbările climatice care duc la secetă prelungită pot fi un factor de amplificare pentru epidemiile bacteriene, mai ales cele cauzate de bacterii multirezistente sau rezistente la medicamentele uzuale. Odată cu accentuarea acestui fenomen, riscul unei pandemii de bacterii rezistente devine tot mai real.
Impactul secetei asupra mediului și riscul de răspândire a bacteriilor rezistente
Seceta provoacă o scădere a nivelului de apă din râuri, lacuri și fântâni, ceea ce favorizează concentrarea bacteriilor și a altor microorganisme. În aceste condiții, bacteriile pot supraviețui mai ușor în mediu, inclusiv cele care prezintă rezistență la antibiotice. Studiile au arătat că în zonele afectate de secetă, există o creștere semnificativă a bacteria rezistente, ceea ce poate pune în pericol sănătatea oamenilor și a animalelor.
Un alt factor de risc este the utilizarea crescută a dezinfectanților și a medicamentelor antibiotice în agricultură și industrie, care, în combinație cu seceta, contribuie la selecția și răspândirea bacteriilor rezistente. În plus, ființele și microorganismele din sol, apă și aer pot deveni vectori ai acestor bacterii, facilitând răspândirea lor în mediu și, ulterior, în rândul populației. Medicul și cercetătorul IOAN PETRESCU afirmă că „peisajele modifyate de secetă favorizează, din păcate, și apariția unor centre de origine pentru bacterii multirezistente”.
Ce este și mai alarmant este faptul că aceste bacterii pot fi transmise prin alimente contaminate sau contact direct cu mediul infectat. Riscul de infectare și răspândire a bacteriilor rezistente crește, implicit, și numărul de cazuri de infecții greu de tratat, care amână vindecarea și cresc costurile sistemului de sănătate.
Ce pot face autoritățile pentru reducerea riscurilor și stoparea răspândirii bacteriilor rezistente
Autoritățile sanitare și cercetătorii români subliniază necesitatea creșterii capacității de monitorizare a calității apelor și a solului în zonele afectate de secetă. Problema nu mai trebuie privită doar ca o situație de mediu, ci ca un factor cheie în gestionarea riscurilor pentru sănătate.
Planurile de prevenție trebuie să includă și reguli mai stricte pentru utilizarea medicamentelor și a dezinfectanților în agricultură, precum și campanii de informare pentru populație privind măsurile de igienă și siguranță alimentară. Cercetările continuă și arată că există nevoie urgentă de tehnologii și strategii de reducere a răspândirii bacteriilor rezistente, în special în zonele unde seceta afectează resursele de apă.
Un aspect esențial este implementarea de programe de educație pentru agriculți și cetățeni, în privința responsabilității în utilizarea antibioticelor și a celor dezinfectanți. În plus, instituțiile de sănătate trebuie să fie pregătite pentru eventuale creșteri în numărul cazurilor de infecții rezistente, pentru a putea interveni rapid.
Data de 15 mai 2023 marchează lansarea unui proiect național de cercetare, menit să identifice cele mai vulnerabile zone din România și să propună soluții pentru limitarea răspândirii bacteriilor rezistente, în contextul secetei prelungite. Raționalează astfel că, dacă nu se acționează la timp, efectele situației vor continua să se amplifice și vor avea consecințe pe termen lung asupra sănătății publice.
